Au muncit o viață la Calea Ferată a Moldovei, iar acum riscă să rămână fără acoperiș deasupra capului. Este istoria tristă a locatarilor unui fost cămin pentru nefamiliști, angajați ai Întreprinderii de Stat Calea Ferată a Moldovei, care, de aproape două decenii, se învârt într-un cerc vicios, în încercarea de a privatiza camerele în care au locuit ani de-a rândul. Imobilul, o clădire veche cu două etaje, este situat chiar în centrul Capitalei. Se pare că în jurul terenului de 21 de ari pe care este amplasat, și care ar costa cam un milion de euro, se țes scheme grele de interese private, de vreme ce toate instituțiile statului torpilează orice încercare a locatarilor de a privatiza spațiul în care locuiesc.
Câte 4-5 persoane într-o odaie
Clădirea cu bucluc este situată pe strada Tiraspol. Edificiul are 37 de odăi a câte 18 metri pătrați, despărțite de două coridoare lungi. Condițiile din imobil sunt greu de numit acceptabile pentru un trai decent. La 34 de familii sunt doar două grupuri sanitare și două bucătării. În fiecare odaie locuiesc câte două-patru persoane – părinți cu copii mari, bunici cu copii și nepoți. În odăile mici abia dacă încap câteva paturi, de cele mai multe ori etajate, o masă și câteva scaune, mașina de spalat și frigiderul.
Vera Mârza a lucrat o viață la Calea Ferată a Moldovei. A primit o odaie de 18 metri pătrați când era tânără. S-a căsătorit și a tot sperat că va obține o locuință mai mare, s-a înscris în rând, dar așa și nu a mai obținut nimic. Între timp, fiica sa a crescut, s-a căsătorit, a născut, și acum locuiește tot la părinți împreună cu soțul și copilul. Pe Vera Mârza am găsit-o făcând mâncare la un reșou instalat pe holul lung și întunecos: „Așa gătim, în coridor. Spălăm blidele pe rând, că nu încăpem la un singur lavoar. Am tot bătut pe la uși. Am făcut documente, ca să privatizăm. Am mers și în instanță, dar ni se pun bețe în roate. Nu ne au de oameni. Nu se uită nimeni la noi. Ginerele muncește peste hotare să adune un ban, să schimbe ceva pentru nepot, dar e greu. Am lucrat 49 de ani la Calea Ferată, din 1968 până în 2017. Mai întâi 17 ani - mașinistă la fabrica de pâine a CFM, apoi vreo 17 ani la turnat apă minerală la Combinatul CFM, iar în ultimii ani – deriticătoare. Unii au primit și câte două apartamente de la CFM, dar nouă acum nici să privatizăm aceste odăi mici nu ne dau voie”, se tânguie femeia.
Altă familie, aceeași odaie de 18 metri pătrați, doi copii, de 17 și 15 ani, un pat etajat. „Așa trăim.Toți patru într-o odaie. Cu frigider, mașină de spălat, televizor”, ne spune Ghenadie Bejenaru. El a lucrat însoțitor de vagon din 1991 până în 2017, iar soția sa, Zinaida, care a primit bonul de repartiție pentru odaia în care locuiesc, muncește și ea însoțitoare de vagon la CFM de 38 de ani.
Dosar de privatizare dispărut din Primăria Chișinău
În anul 2000 locatarii fostului cămin din strada Tiraspol 11, din Chișinău, transformat în bloc locativ, au început să adune actele necesare pentru demararea procesului de privatizare. În 2005 ei au depus întreg pachetul de acte, cu autorizațiile necesare, la comisia de privatizare a Primăriei Chișinău. Conducerea de atunci a CFM și-a dat acordul pentru a transfera imobilul, așa cum cere procedura legală, în gestiunea administrației publice locale. Deși blocul se constituie din „locuinţe pasibile de privatizare” conform Legii privatizării fondului de locuinţe, până în prezent locatarii nu au reușit barem să ajungă la comisia de privatizare. „Am pregătit toate actele. Am depus tot ce trebuia pentru privatizare. În ultimul moment un reprezentant al Căii Ferate de la Primăria Chișinău a dispărut cu toate actele și până azi nu știm unde e acel dosar. Am început să adunăm actele din nou, dar asta costă. Îs cheltuieli foarte mari, iar salariul e mizer, zile pierdute. Peste tot unde ne ducem, e dificil să obținem actele. La Cadastru am obținut actele doar după ce am chemat Poliția, ne-am revoltat…”, ne spune una dintre locatare, Raisa Șarcanean, contabil-șef în Secția aprovizionare cu energie electric a CFM.
Avocata Fulga Grabovschi, care a preluat la o etapă cazul locatarilor din căminul CFM, susține că procesul de privatizare a fost demarat, dar că la un moment a intervenit ceva și totul s-a stopat. Mai mult, dosarul a dispărut din primărie și nimeni nu vrea să confirme că acesta ar fi existat vreodată. „Acest dosar se afla la Direcția locativ-comunală. Dosarul era deplin, cu toate autorizațiile necesare. Aveau și documente prin care conducerea de atunci a CFM le spunea locatarilor că este dispusă să transmistă imobilul la administrația locală, ca să înceapă procesul de privatizare. După care dosarul la un moment dat a dispărut. Am solicitat personal, cu cerere oficială, la Primăria Chișinău să ne dea dosarul sau să avem acces la el, la care ni s-a spus că nu există un dosar cadastral pe acest imobil la Primărie”, pricizează avocata.
În septembrie 2016 locatarii au făcut o adunare și au decis să depună din nou dosarul de privatizare la Consiliul Municipal Chișinău (CMC). În luna octombrie a aceluiași an, fiecare locatar a depus cerere scrisă la CMC, prin care a solicitat adoptarea deciziilor cu privire la privatizarea apartamentelor (camerelor) pentru care au bon de repartiție. Conform Legii privatizării fondului de locuințe, CMC urma să ia o decizie privind privatizarea în cel mult două luni. Autoritatea municipală le cere locatarilor să prezinte un acord al instituţiei administratoare, adică a Întrerinderii de Stat Calea Ferată a Moldovei, precum că este de accord cu demararea procesului de privatizare. Aceasta, în situația în care cadrul normativ nu condiţionează privatizarea fondului locativ de către cetăţeni de acordul întreprinderilor/instituţiilor care gestionează aceste locuinţe. În lista actelor necesare pentru privatizare de pe site-ul Primăriei Chișinău nu este prevăzut vreun acord de felul celui solicitat locatarilor din căminul CFM.
Această condiționare, în opinia avocatei Grabovschi, nu este altceva decât tragere de timp, pentru că anterior, în 2005, iar apoi în 2015, conducerea CFM și-a dat acordul ca locatarii să privatizeze imobilul în care locuiesc. Bunăoară, prin scrisoarea nr. H-4/2364 din 19.10.2015 adresată Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Primăriei mun. Chişinău, CFM își manifestă disponibilitatea şi sprijinul în problema privatizării tuturor locuinţelor aflate la balanţa CFM și spune că „nu are obiecții”.
Totuși, conducerea actuală a CFM, în frunte cu Iurie Topală, refuză să trasmită Primăriei Chișinău imobilul din strada Tiraspol, 11, pe motiv că acesta are statut de cămin și nu poate fi privatizat. Într-o declarație făcută publică în decembrie 2016, după ce locatarii au protestat în fața Primăriei Chișinău, pentru că li se încalcă dreptul la privatizare, unii dintre ei, fiind chiar somați să elibereze camerele în care locuiau, conducerea CFM a menționat că „CFM nu este autoritatea competentă de privatizare a spațiilor. Căminul este proprietate a CFM, iar autoritatea abilitată pentru a decide asupra privatizării spațiilor locative este Comisia pentru privatizare de pe lângă administrația publică locală. De asemenea, în conformitate cu art. 4, Legea nr. 75, din 30.04.2015 cu privire la locuințe, căminele sunt clădiri destinate domicilierii persoanelor în perioada muncii sau a studiilor. Menționăm că locatarii căminului de pe str. Tiraspol, nr.11a, care au primit somație de evacuare încă acum câțiva ani nu sunt angajați ai Căii Ferate din Moldova. La fel, art. 25, alin (1), din aceeași lege stipulează că persoanele au dreptul să beneficieze de spaţiu locativ în cămine, în limita spaţiilor disponibile, în perioada studiilor şi activităţii de muncă”.
„Subliniem că, din cauza faptului că spațiile de locuit din acest cămin sunt ocupate de persoane care nu-și desfășoară activitatea la întreprindere, lucrătorii încadrați în câmpul muncii la CFM nu au ocazia să beneficieze de spațiu locativ. În ceea ce privește somația de evacuare a locatarilor neangajați la CFM, precizăm că, în acest fel, Calea Ferată intenționează să ofere aceste spații pentru lucrătorii care nu dețin spațiu locativ, oferindu-le posibilitatea de a locui în apropierea locului de muncă. La moment, în cadrul întreprinderii sunt salariați care nu dispun de locuințe, având condiții de trai nesatisfăcătoare și care, la fel, dispun de dreptul de a fi asigurați cu locuințe de angajator, în limita numărului disponibil. Considerăm necesară aplicarea acestor măsuri, inclusiv pentru a motiva tinerii specialiști să se încadreze în câmpul muncii și să-și desfășoare activitatea în cadrul Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, se mai arată în declarația conducerii CFM, publicată de portalul Realitatea.md.
Iurie Topală: „Eu apăr averea statului, de asta sunt în această funcție”
La solicitarea noastră, directorul general al ÎS Calea Ferată a Moldovei, Iurie Topală, ne-a spus că el a preluat acest caz întortocheat, dar că nu s-ar împotrivi privatizării, dacă va fi o decizie favorabilă în acest sens a instanței de judecată. „Nu de la mine se trage asta, eu am preluat cazul, nu eu am început judecățile cu oamenii. Eu apăr averea statului, de asta stau în această funcție, o fac conform legislației. Dacă o să decidă instanța, eu ce pot să fac? Decizia instanței e lege. Dacă instanța o să spună că oamenii trebuie să privatizeze, o să privatize. Dar o să privatizeze conform hotărârii de judecată”, a precizat directorul CFM.
Clădirea din strada Tiraspol, 11, este una dintre puținile de acest fel rămase în gestiunea CFM. Alte foste cămine de locuit, cu statut similar, au fost privatizate de locatari, angajați ai CFM. În unele cazuri, privatizarea a fost cu năbădăi, oamenii fiind nevoiți să-și obțină drepturile prin proces de judecată. În toate procesele, instanța a decis clar că locatarii au dreptul de a privatize odaile în care locuiesc.
Iurie Topală, care este și consilier municipal pe listele Partidului Liberal, a preluat conducerea CFM în august 2015, fiind promovat în această funcție de colegul său de partid, fostul ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc. Inițial Iurie Topală a deținut funcția de director general interimar, după care a fost selectat în urma unui concurs, organizat de Consiliul de administrare al CFM. El l-a succedat în această funcție pe fostul ministru al Justiției Vladimir Cebotari, promovat, la rândul său, de Partidul Democrat. Anterior, timp de doi ani, la conducerea CFM s-au perindat patru conducători. Activitățile dubioase ale CFM din ultimii ani legate achizițiile publice și alte scheme frauduloase, dar și privind neplata salariilor, au făcut obiectul mai multor investigații jurnalistice efectuate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice.
Interese ascunse
Temerea locatarilor fostului cămin este că tărăgănarea procesului de privatizare s-ar face în mod intenționat, pentru că în luna mai curent expiră termenul de privatizare a patrimoniului public. Ei nu exclud că există interese ascunse ale unor funcționari pentru imobilul și terenul, care se află în centrul Capitalei, și care ar costa câteva milioane de lei. „În anul curent se termină procesul de privatizare. Ei sunt interesați să tărăgăneze procesul, ca să nu putem privatiza. Și atunci să ne răspundă că nu pot face nimic. Bănuim că vor semna contracte de arendă cu alți proprietari. Pe noi ne vor da afară”, ne spune Maria Vasian, care lucrează la Biroul tehnologic de prelucrare a documentelor în cadrul CFM. „Noi credem că interesele sunt mari. Toți ne spun că locul de aici e foarte scump. Cineva a pus ochiul pe acest teren și de aceea unde nu ne ducem, ni se refuză, parcă ar fi întro listă neagră”, continuă Elena Bojenco, o altă locatară, angajată a CFM.
Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să încurajeze şi să faciliteze în orice fel privatizarea, anunţând persoanele care locuiesc în locuinţe pasibile de privatizare. În cazul locatarilor de pe strada Tiraspol, 11, autoritățile nu au făcut acest lucru și nici măcar nu i-au anunțat că pot să o facă doar până pe 31 mai 2018, dată după care locuinţele neprivatizate vor trece în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale şi li se va atribui statutul de locuinţe sociale (art. 59 alin. (5) din Legea Nr. 75 din 30.04.2015 cu privire la locuinţe).
Legea privind privatizarea fondului de locuințe prevede că pentru fiecare obiect supus privatizării se formeaza o comisie, din care să facă parte, în mod obligatoriu, și câte un reprezentant al unitații administratoare a fondului locative. Consiliul Municipal Chișinău a format o comisie unică, căreia i-a delegat prerogativele de a se ocupa de procesul de privatizare, fără ca din această comisie să facă parte reprezentanți ai întreprinderilor gestionare de spațiu locativ, pasibil de privatizare. De aici a început practica, considerată vicioasă de mai mulți apărători, de a solicita acordul întreprinderii. Acolo unde întreprinderile au refuzat să-și dea acordul pentru privatizare, oamenii au fost nevoiți să meargă în procese de judecată. Și instanțele, de regulă, obligă întreprinderile să prezinte certificatul solicitat de CMC.
În procese de judecată cu CFM și Consiliul Municipal
La fel au procedat și locatarii imobilului din strada Tiraspol. Ei au acționat în judecată Calea Ferată a Moldovei și Consiliul Municipal Chișinău, cerând să fie adoptate deciziile privind privatizarea camerelor în care locuiesc. „Noi, locatarii blocului, locuim în temeiul legii şi al bonurilor de repartizare acordate de CFM şi încercăm să ne privatizăm locuinţele încă din anul 2000. Ne-am adresat în tot acest timp de nenumărate ori administraţiei publice locale şi întreprinderii administratoare, însă până în prezent nu au fost adoptate deciziile legale privind privatizarea şi nici nu ne-au furnizat măcar informaţia solicitată despre blocul locativ în care locuim. Nu cunoaştem exact de ce autorităţile statului, în loc să ne ajute să ne valorificăm drepturile noastre la privatizarea fondului locativ al statului, în acord cu legea, ne creează diferite impedimente şi ne privează de dreptul de a ne legaliza dreptul de proprietate asupra locuinţelor noastre, aşa cum au făcut ceilalţi cetăţeni aflaţi în situaţii similare, tratîndu-ne diferenţiat şi discriminatoriu. Asta cu toate că, mulţi dintre noi, facem parte din categoria persoanelor dezavantajate şi vulnerabile social (bătrâni, pensionari, copii, persoane cu dizabilități), iar autorităţile statului ar trebui să ne protejeze din punct de vedere social”, se arată în cererea depusă în 2016 la Judecătoria Centrul de 21 de locatari.
În iunie și în august 2017, locatarii blocului din Tiraspol, 11, au obținut câștig de cauză în procesele pornite împotriva CFM. Judecătoria Chișinău a obligat Întreprinderea de Stat Calea Ferată a Moldovei, între altele, să permită locatarilor din fostul cămin să privatizeze odăile și să transmită imobilul la balanța autorității publice locale.
Companiile de construcții și lista neagră
Odată ce își privatizează modestele odăi în care acum locuiesc câte 4-5 persoane, locatarii ar putea încheia contracte cu dezvoltatori în costrucție, ca să reconstruiască imobilul și să obțină astfel spațiu mai mare pentru trai, cu toate comoditățile necesare. Mai multe companii de construcții au venit cu propuneri de a reconstrui clădirea într-un bloc de locuit cu multe etaje. CFM a refuzat orice propunere de a reconstrui imobilul, chiar dacă dezvoltatorii propuneau un număr mare de locuințe noi pentru alți lucratori ai Caii Ferate. „Au venit companii de construcții care vor să investească, să construiască aici un bloc mare de locuit. Ne propun să construiască încă câteva etaje, să avem cu toții locunțe mai largi, cu comodități. Trebuie acordul CFM, care nu trebuie să investească nimic. Dar CFM spune nu și cu asta totul s-a terminat. Se putea schimba ceva. Dacă ne aveau pe noi de oameni. Pe ei nu-I interesează că noi avem un singur veceu pe etaj. Ei sunt asigurați și nu le pasă de noi”, spune Elena Bojenco, arătându-ne proiectul unui bloc de locuit cu mai multe etaje. „Locul este foarte scump, ne spun mai mulți reprezentanți ai companiilor de construcții. Noi am putut avea alt trai aici, dar conducerea CFM, la care eu a fost personal și am solicitat permisiunea, dar nu s-a dorit”, precizează Raisa Șarcanean.
Schimbarea adresei și radierea din Registru
Tertipurile birocraților din sistemul administrației publice nu se opres aici. În timp locatarii încercau să-și apere dreptul la privatizare în instanța de judecată, adresa imobilului a fost schimbată, fără ca aceștia să fie anunțați. La un moment, locatarii s-au trezit că nu mai au viză de reședință. Ei acționaseră în judecată Consiliul Municipal și CFM, iar obiectul litigiului era blocul din Tiraspol 11. În plin proces de judecată s-au trezit că această adresă nu mai există. Blocul în care locuiau avea o altă adresa - Tiraspol 11 A, iar ei, locatarii, nu mai aveau viză de reședință pe adresa nouă. Acest șiretlic, susține avocata, ar fi fost utilizat pentru ca în caz că locatarii obțin câștig de cauză în instanță, așa cum s-a și întâmplat, ei să nu poată intra în drepturi, deoarece imobilul pentru care s-au judecat, nu mai există în acte. „Am solicitat certificatul din Registrul bunurilor imobile și atunci am avut o surpriză. Oamenii nici nu știau că de fapt adresa poștală a bunului imobili în care au trăit toată viața a fost între timp modificată. În proces, figura obiectul litigiului imobilul din strada Tiraspol 11, dar în actele Registrului bunurilor immobile, clădirea era trecută déjà pe adresa Tiraspol 11 A”, precizează Fulga Grabovschi.
Oamenii au început din nou să bată pragurile instituțiilor, să demonstreze că adresa noua Tiraspol 11A este de fapt fosta Tiraspol 11. „Nici administrația publică locală, nici Cadastrul nu doreau în ruptul capului să ne confirme modificarea adresei, pentru a putea restabili oameni la domiciliu”, spune avocata. Oamenii au scris petiții la toate structurile posibile, inclusiv conducerii țării.
După schimbarea inopinată a adresei, unii locatari au avut probleme. De exemplu, Mihai Danu, de 23 de ani, care s-a născut în acest cămin, ne povestește că nu a fost admis la examenele de stat, pentru că buletinul era nevalabil: „Trebuia să termin universitatea. Când să dau examenul, am constatat că buletinul era nevalabil, pentru că eram radiat de pe această adresă. M-am trezit că nu aveam viză de reședință. Nu m-au admis la examen”.
Aproape un an locatarii s-au zbătut să restabilească vechea adresă. În iunie 2017, Oficiul Cadastral le-a comunicat că este restabilită adresa Tiraspol, 11, dar abia în decembrie 2017, după ce locatarii au obținut câștig de cauză în judecată, care le-a confirmat că au dreptul la privatizare, a fost făcută modificarea și în acte.
CFM atacă decizia instanței
Deși Judecătoria Chișinău i-a îndreptățit pe locatarii imobilului din strada Tiraspol, 11, menționând clar că oamenii au dreptul, conform legii, să privatizeze locuințele, administrația ÎS CFM, care promitea să se conformeze deciziei instanței de judecată, a atacat în apel hotărârea magistraților.
La Comisia de privatizare din cadrul CMC ni s-a confirmat că dosarul pentru privatizare depus de locatarii blocului de la Calea Ferată este în proces de examinare, dar că o hotărâre în acest sens va putea fi luată doar după ce va fi o decizie definitivă a instanței de judecată. Între timp, Sectia Administrare Construcții Locative (SACL) a CFM a eliberat locatarilor aflați în litigiu extrasele din contul personal și din fișa nominală a locuinței, necesare privatizării. Valabilitatea acestor acte este de doar 6 luni. Dacă CFM va continua să se judece, oamenii riscă să piardă definitiv dreptul de a privatiza spațiul în care locuiesc.
Legea privatizării fondului de locuinţe nr. 1324-XII din 10.03.1993
Art.1. - (1) Privatizarea fondului de locuinţe este un proces de înstrăinare, efectuat de organele puterii de stat, a fondului de locuinţe aparţinînd statului, organizaţiilor obşteşti, asupra cărora statul şi-a declarat dreptul de proprietate, altor asociaţii şi întreprinderi cooperatiste de stat, construite din contul mijloacelor alocate din bugetul de stat, în proprietate privată cetăţenilor Republicii Moldova şi asociaţiilor acestora (societăţi pe acţiuni şi societăţi economice, alte societăţi), pentru satisfacerea necesităţilor în locuinţe şi formarea unor stăpîni reali prin dreptul de a dispune liber de proprietatea imobiliară.
(2) Prin fondul de locuinţe în prezenta lege se subînţeleg imobilele şi spaţiile locative din construcţiile care aparţin statului, indiferent de apartenenţa departamentală, locuinţele sovhozurilor şi ale altorîntreprinderi agricole de stat, inclusiv cele reorganizate după punerea în aplicare a Legii cu privire la privatizare, precum şi locuinţele construite din contul mijloacelor de stat de către întreprinderile şi organizaţiile cu alte tipuri de proprietate.
Art.5. - (1) Cetăţenilor Republicii Moldova pot fi vîndute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată în special locuinţele în care aceştia trăiesc şi care aparţin fondului de stat şi celui public asupra căruia statul şi-a declarat dreptul de proprietate, precum şi în imobilele ce aparţin unităţilor, indiferent dacă aceste unităţi sînt incluse în listele de privatizare.
Art.11. - (1) Cetăţenii care doresc să cumpere sau să primească cu titlu gratuit locuinţa în proprietate privată depun cereri scrise la organele abilitate, care sînt obligate ca, în termen de două luni de la data înregistrării cererii, să stabilească, prin intermediul comisiilor de privatizare a fondului de locuinţe, costul locuinţei şi să adopte hotărîrea respectivă.
Art.12. - (1) Contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată, încheiat în conformitate cu prezenta lege, se autentifică notarial, se înregistrează la biroul teritorial de inventariere tehnică şi serveşte titlu de proprietate.
Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Încălcarea drepturilor de muncă în RM: investigații de presă”, implementat de Friedrich-Ebert-Stiftung în Republica Moldova în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Opiniile exprimate în aceste materiale de investigație aparțin autorilor și nu reprezintă în mod obligatoriu punctul de vedere al Friedrich-Ebert-Stiftung.
Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii