Atât numărul, cât și valoarea totală a bancnotelor false identificate în anul curent au înregistrat o creștere semnificativă, depășind, doar în primele nouă luni, valorile înregistrate pentru întregul an 2023. În acest context, bancnota de 100 de lei, care a fost preferata falsificatorilor în anii anteriori, a cedat locul bancnotei de 200 de lei, devenită noua țintă principală. În plus, numărul cauzelor penale referitoare la fabricarea și punerea în circulație a semnelor bănești false a crescut de mai mult de două ori față de anul trecut. Cu toate acestea, în ultimii trei ani, nu a fost înregistrat niciun caz de sesizare benevolă din partea cetățenilor privind deținerea și predarea bancnotelor false.
Prin intermediul platformei VreauInfo, am solicitat de la Inspectoratul General al Poliției (IGP) detalii despre numărul de bancnote false depistate pe teritoriul Republicii Moldova şi cercetate de Centrul tehnico-criminalistic şi expertize juriciare al IGP. Conform informațiilor furnizate, pe parcursul anilor 2022-2024, au fost înregistrate şi documentate 5338 de cazuri de circulație a bancnotelor false, inclusiv a celor deteriorate. Bancnotele false care au avut cea mai largă circulație în Republica Moldova pe parcursul anului 2024 au fost cele de 200 de lei, 100 de dolari americani și 50 de euro.
Bancnote de 200 de lei, preferate de falsificatori în anul 2024
Dacă în 2022, au fost depistate 1.650 de bancnote false în lei, suma totală a acestora fiind de 197.150 MDL, în 2023, atât numărul total al bancnotelor false în lei, cât și suma totală ca valoare a scăzut aproape de trei ori, ajungând la 71.810 MDL. Bancnotele de 100 de lei continuând să fie principalele ținte ale falsificatorilor.
În 2024, în primele trei trimestre, au fost descoperite 599 de bancnote false, valoarea totală ridicându-se la 74.604 MDL. Spre deosebire de anii precedenți, 200 de lei devenind bancnota preferată a falsificatorilor, reprezentând o trăime din bancnote false identificate.
Pe locul al doilea în lista favoritelor falsificatorilor se află bancnota de 20 de lei, un fenomen explicat de experți prin faptul că bancnotele de valori mici stârnesc mai puține suspiciuni și sunt mai rar supuse verificărilor stricte.
Bancnote false de 100 USD și 50 EUR, cel mai des depistate în circuitul valutar în Moldova
A doua valută ale cărei bancnote falsificate circulă în Republica Moldova într-un volum semnificativ este dolarul american. În anul curent, însă, volumul acestor bancnote contrafăcute s-a redus semnificativ, de peste 10 ori, scăzând de la 140.650 USD în 2023 la 13.500 USD identificate în perioada ianuarie-septembrie a anului curent, 100 USD rămân în continuare cel mai frecvent falsificate.
Contrafacerea EURO a rămas constantă ca valoare, menținându-se la un nivel similar cu cel din anii anteriori, crescând de două ori numărul bancnotelor false. Bancnota de 50 de euro a fost preferata falsificatorilor, având cea mai largă circulație în Republica Moldova.
Totodată Inspectoratul General al Poliției ne-a comunicat că în perioada anului 2024 a fost începută urmărirea în 79 cauze penale, potrivit semnelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 236 Cod penal „Fabricarea sau punerea în circulaţie a semnelor băneşti sau a titlurilor de valoare false”, fiind intentate 34 de cauze penale.
Am întrebat autoritățile dacă banii falși depistați de cetățeni le sunt ulterior restituiți, IGP ne-a răspuns precum că
„În conformitate cu prevederile Legii nr. 320/2012 "cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul polițistului", Poliția are misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei prin activităţi de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securității publice, de prevenire, investigare şi descoperirea infracţiunilor şi contravenţiilor, astfel, potrivit cadrului normativ, Inspectoratul național de investigații al IGP, nu dispune de competenţe de a se pronunța la subiectul respectiv”.
Banca Națională a Moldovei comunică pe pagina sa că
„Punerea în circulație a unei bancnote/monede despre care dvs. bănuiți că este suspectă de a fi falsă constituie o infracțiune. Bancnotele/monedele false nu au nicio valoare și nu se va elibera niciun fel de compensație în schimbul acestora. În cazul depistării unei bancnote sau a unei monede metalice suspecte de a fi falsă (primite din rețeaua comercială etc.), sunteți obligați să informați imediat cel mai apropiat comisariat de politie.
În cazul în care o persoană fizică și/sau juridică depune la bancă pentru schimb bancnote sau monede metalice suspecte de a fi false, acestea se retrag şi se remit Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova spre expertizare. Pentru însemnele monetare retrase, banca eliberează depunătorului un document confirmativ”.
În acest context, devine explicabilă situația că în perioada 2022-2024 nu au fost înregistrate cazuri de sesizări benevole din partea persoanelor fizice privind deținerea și predarea bancnotelor cu semne de falsificare, fapt confirmat de IGP prin platforma VreauInfo.
Totodată organele de drept precizează că Conform Codului Penal al RM, fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare falsă este pedepsită cu privaţiune de libertate pe un termen de la 5 la 10 ani.
Potrivit Serviciul Fiscal de Stat, bancnotele cu valori nominale între 1 leu și 500 de lei sunt dotate cu un fir de siguranță metalizat, încorporat în hârtie, pe care apare textul „BNM”. În prezența luminii ultraviolete, firul metalizat prezintă proprietăți fluorescente de culoare albastră pentru bancnotele de 1-50 de lei și multicoloră (curcubeu) pentru cele de 100-500 de lei. Fluorescența poate fi observată și în zona neimprimată de pe avers, unde este vizibil un dreptunghi verde în lumină ultravioletă. În interiorul acestui dreptunghi se află sigla BNM și textul „BNM”.
Un alt element de siguranță inovativ sunt imprimările în relief și relief concav, aplicate pe bancnotele cu valori între 10 și 500 de lei. Astfel, portretul lui Ștefan cel Mare, precum și textele „REPUBLICA MOLDOVA” și „ȘTEFAN CEL MARE” de pe avers sunt imprimate în relief detectabil prin palpare. De asemenea, în jurul rozetei centrale de pe avers, pe partea stângă și dreaptă, se află valoarea nominală a bancnotei și textul „LEI”, imprimate în relief concav.
Pentru bancnotele de 100 lei, 200 lei și 500 lei, există un filigran format din două componente, amplasate în dreapta aversului, pe zona neimprimată. Acestea includ portretul lui Ștefan cel Mare și textul „BNM”, vizibile atunci când bancnota este privită din partea opusă. Aceste elemente complexe de siguranță contribuie la protejarea bancnotelor împotriva falsificării și la creșterea încrederii în valuta națională.
Leul moldovenesc a fost introdus în circulație pe 29 noiembrie 1993. Realizat din hârtie, designul bancnotelor a fost creat de artistul plastic Gheorghe Vrabie, cunoscut și pentru realizarea stemei de stat a Republicii Moldova. Pe bancnote sunt ilustrați domnitorul Ștefan cel Mare și diverse monumente de importanță națională, reflectând astfel istoria și cultura țării.
Cele opt bancnote cu valoare nominală de la 1 la 1000 de lei se tipăresc în Franţa, având zece semne de siguranță. Cele mai recente bancnote emise în 2003 sînt cele de 1000 lei. Monedele moldovenești însă sunt bătute la Monetăria Statului din România, cu excepţia celor de 50 de bani, care se fabrică în Cehia.
Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite
Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii