Numărul femeilor care aleg o carieră în IT este în continuă creștere. Statisticile celor mai importante platforme IT din Republica Moldova, precum și ale instituțiilor de învățământ de profil, arată o evoluție semnificativă: în ultimii șapte ani, numărul doamnelor și domnișoarelor care au optat pentru o carieră în tehnologie cel puțin s-a triplat. Motivele sunt variate, dar toate converg spre același obiectiv: stabilitate și independență financiară, flexibilitate între viața personală și cea profesională, dar mai ales șansa de a rămâne acasă, în Republica Moldova, alături de cei dragi — cu salarii comparabile celor din Europa de Vest.  Însă, în ciuda acestor avantaje, femeile din IT continuă să câștige, în medie, cu circa 40% mai puțin decât bărbații, diferență care se accentuează în pozițiile de top sau în rolurile tehnice avansate. IT-ul nu mai este perceput ca un domeniu exclusiv masculin, dar accesul egal la beneficiile lui rămâne o provocare

 

Dragoste la prima linie de cod

Elena Cotar este o femeie cu o prezență delicată, calmă și echilibrată. Nimic din apariția ei nu trădează faptul că este programatoare. Cu toate acestea, își petrece zilele – și uneori nopțile – scriind cod în fața ecranului. Povestea Elenei este una despre curaj, reconversie profeasională și descoperirea unei vocații pe care nici măcar nu o bănuia. Până la pandemie, Elena a lucrat timp de opt ani ca contabilă într-o companie internațională de turism. Avea studii în economie, un master în drept financiar-fiscal și, o vreme, a încercat și dreptul general, dar a renunțat. „Cred că eram în continuă căutare. Nu bănuiam că IT-ul ar putea fi vocația mea”, spune ea.

Decizia de a urma contabilitatea nu a fost una pe deplin conștientă. „Niciodată nu am știut cu adevărat ce vreau. Mă gândeam că, având o înclinație spre matematică și fiind o persoană introvertită, contabilitatea va fi meseria ideală. Mă voi ocupa de cifre, nu voi interacționa mult cu oamenii, va fi o muncă liniștită și fără stres. Dar n-a fost așa.” Elena recunoaște că a avut noroc cu firma în care a lucrat: profilul postului ei depășea contabilitatea clasică și implica și interacțiune cu sisteme informaționale și parteneri din mai multe țări – Marea Britanie, Turcia, Grecia, Bulgaria, Ucraina. Cu toate acestea, în timpul studiilor și mai ales în timpul muncii, a realizat că nu se regăsește în această profesie. A fost, spune ea, „o alegere adolescentină, rebelă”, menită să se diferențieze de familia ei, dominată de profesori și juriști.

Momentul de cotitură a venit odată cu pandemia. Era însărcinată, industria turismului era în colaps, iar viitorul – nesigur. „Nu am avut concediu de îngrijire a copilului. Simțeam nevoia să îmi mențin mintea activă. Mă temeam că altfel o să „ruginesc”. Și în tot acest haos, am descoperit niște cursuri gratuite de programare pentru femei.” Până atunci, Elena nu avusese nicio legătură cu programarea. Informatica din liceu nu o atrăsese deloc.

„Mi se părea o limbă străină, de neînțeles. Dar când am scris primele linii de cod, am simțit ceva. Eu îi zic: dragoste la prima linie de cod.”

A urmat cursuri de programare full-stack, însă s-a regăsit mai mult în front-end. Procesul a durat în total un an și două luni, cu pauze. „Cursul în sine era de șase luni, dar eu, având un copil mic și alte responsabilități, am avut un parcurs mai fragmentat.”

Primul job în IT l-a obținut cu sprijinul mentorei sale, care mi-a spus că două companii caută juniori. Am aplicat și una dintre ele, Orange Systems, m-a contactat chiar în aceeași zi.” Procesul de recrutare a fost riguros, cu mai multe interviuri – inclusiv cu clientul din Marea Britanie.

„Aveam un copil de un an și jumătate, abia intrase la creșă. Eram îngrijorată că nu o să pot face față. Dar m-au primit. Și, spre surprinderea mea, m-am simțit extraordinar în echipă.”

Elena spune că a avut noroc de un colectiv deschis și empatic. „Ori de câte ori aveam nevoie de ajutor, colegii erau acolo. M-au dădăcit, cum zic eu. Am crescut profesional într-un anturaj foarte cald.” Întrebată dacă a simțit vreodată discriminare de gen în domeniul IT, răspunde ferm:

„Personal, nu. În echipa mea nu am simțit nicio diferență. La noi, contează cum te integrezi, nu genul. Când recrutăm, ne uităm în primul rând la compatibilitatea umană.”

Despre faptul că sunt puține femei în IT, Elena are o explicație: lipsa modelelor și stereotipurile transmise încă din școală.

„Ni se spune, uneori subtil, că informatica e pentru băieți. Fetele poate și-ar dori, dar nu văd exemple, nu au curaj. Iar frica cea mai mare e că nu poți avea și carieră, și familie. E fals. Se poate.”

Pentru Elena, tocmai flexibilitatea domeniului IT e ceea ce i-a permis să combine viața profesională cu cea personală. „Acum lucrez hibrid, patru zile de acasă, una la birou. Ca contabilă, nu aș fi avut această libertate. Sigur, vine și cu responsabilitate. Trebuie să fii organizat. Dar pentru mine e regimul ideal.” Rolurile de mamă și programatoare s-au completat reciproc: „Devenind mamă, am devenit și mai multitasking decât înainte. Asta m-a ajutat enorm și în lucrul cu mai multe sarcini și echipe în IT.” 

Elena subliniază și nevoia ca fetele și femeile să fie încurajate să exploreze domeniul tehnologic, mai ales de timpuriu: „Dacă o fată are această înclinație, trebuie să o descopere. E un domeniu real de viitor.” Ea consideră că simplul fapt că salariile sunt mai bune nu e suficient: „Pe termen lung, dacă nu-ți place ceea ce faci, ajungi în burnout.”

Totodată, remarcă o percepție greșită despre lumea IT: „Nu suntem toți izolați, introverți cu căștile pe urechi. Este un domeniu plin de interacțiune, de echipe diverse, de proiecte internaționale. Este acel domeniu în care trebuie să înveți și să te reinventezi continuu”.

În final, Elena observă un fenomen aparte în rândul femeilor din Moldova care aleg IT-ul:

„Noi, moldovencele, suntem o forță de muncă extrem de calitativă – muncitoare, adaptabilă, dornice să învățăm continuu. Cred că vine din trecutul nostru: a trebuit mereu să ne descurcăm, să ne reinventăm. Din păcate, această calitate se vinde, uneori, prea ieftin pe piața globală de outsourcing. Dar valoarea e acolo și cred că va veni timpul să ne cerem dreptul la o recunoaștere pe măsură".

 

Moldova – a treia în Europa după ponderea femeilor în IT

Conform datelor experților care fac referință la statistici oficiale, în Republica Moldova, rata femeilor care activează în sectorul IT este de aproximativ 43% – o cifră remarcabilă, care clasează țara pe locul al treilea în Europa în ceea ce privește ponderea femeilor în domeniul tehnologic. Această poziționare plasează Moldova înaintea unor state mult mai dezvoltate economic și este considerată un exemplu de urmat în regiune.

Pentru comparație, la nivel global, femeile reprezintă în medie doar 28–30% din forța de muncă din domeniile STEM, potrivit World Economic Forum – Global Gender Gap Report 2025.

Tendința este susținută și de cifrele naționale. În companiile rezidente ale Moldova IT Park, numărul femeilor care lucrează direct în activități eligibile din domeniul IT s-a mărit de peste patru ori în ultimii șapte ani – de la 1.688 în 2018, la 7.101 în primul trimestru din 2025. Ponderea acestora s-a stabilizat în ultimii ani la circa 32%, ceea ce indică o creștere echilibrată, într-un domeniu considerat în trecut exclusiv masculin.

 

Infografic/Sursa: IT Park

 

În IT nu contează dacă ești femeie sau bărbat

Într-un sector considerat multă vreme exclusiv masculin, tot mai multe femei din Republica Moldova își fac loc cu încredere în industria IT. Ecaterina Artemiev, coordonatoare a programului Tech Women Moldova și Application Consultant la compania internațională Stefanini EMEA, este una dintre vocile feminine care au trăit direct transformările acestui domeniu.

„Numărul fetelor care aleg domeniul IT chiar crește, se observă o tendință clară. În fiecare an vin tot mai multe femei în domeniu. Și nu e doar o impresie: Moldova este acum în top 3 în Europa ca procentaj de femei în IT. Avem o pondere de circa 43%, conform datelor oficiale, dacă e să vorbim despre toate subdomeniile IT”, spune Ecaterina.

Ea explică această ascensiune prin mai mulți factori: flexibilitatea muncii în IT, diversificarea rolurilor disponibile și schimbările sociale. „IT-ul oferă flexibilitate. Eu, de exemplu, lucrez remote de cinci ani. Vin la birou doar o dată pe săptămână. Îmi pot planifica timpul — și pentru lucru, și pentru viața personală. Cunosc multe colege care au fost în concediu de maternitate și s-au întors la job cu program redus. Acum se poate, compania acceptă, clientul acceptă, toată lumea e mulțumită. În trecut era imposibil așa ceva.”

Totodată, rolurile din IT nu se mai limitează la programare. „Dacă acum 10–15 ani IT-ul însemna aproape exclusiv scriere de cod, astăzi este un domeniu extrem de diversificat. Există subdomenii unde chiar se caută abilitățile specifice ale femeilor — cum ar fi atenția la detalii, multitasking-ul, comunicarea. Femeile pot fi excelente în project management, QA, suport tehnic, UX/UI design, analiză de date. Astăzi nu mai trebuie să scrii cod ca să lucrezi în IT.”

Un aspect important, spune ea, este că tot mai multe femei devin independente financiar datorită acestui domeniu.

„Tot mai multe femei devin independente. Pot întreține singure o gospodărie, pot avea grijă de copii fără să depindă de altcineva. Cunosc multe care au trecut prin divorț și au reușit să-și reconstruiască viața datorită IT-ului. Și multe dintre ele nu au avut studii tehnice. Eu, de exemplu, sunt economistă și marketer de formare, dar lucrez de 10 ani în IT.”

Experiența personală a Ecaterinei reflectă exact acest traseu: a început ca tester manual și a ajuns să lucreze cu aplicații în industria retail, clientul final fiind H&M Group.

În ceea ce privește egalitatea de șanse, Artemiev spune că în IT nu contează dacă ești femeie sau bărbat. „Contează ce știi să faci, adică skill-urile tale. Calitatea muncii și rezultatele vorbesc pentru tine. Dacă ai experiență și competențe, ești respectat în echipă. Am văzut femei cu 10 ani de experiență care pot învăța și ghida alți colegi — și nimeni nu se uită la genul lor, ci la valoarea pe care o aduc. Apropo, majoritatea mentorilor sunt anume femei.”

Totuși, admite că în unele subdomenii foarte tehnice — cum ar fi DevOps sau anumite ramuri de programare — femeile sunt în continuare subreprezentate. „În aceste sectoare, femeile nu depășesc 20% din numărul total de specialiști. Dar ele sunt acolo și fac o treabă excelentă. Le cunosc personal.”

Ecaterina coordonează din 2018 programul Tech Women Moldova, o inițiativă care conectează femeile interesate de o carieră în IT cu mentori din industrie.

„În cinci ani, am avut peste 200 de mentori și mai bine de 500 de mentee. În 2023 am primit 600 de cereri, dar am putut accepta doar puțin peste 100. Și aplicantele sunt diverse: studente, absolvente, femei care vor să facă switch de carieră. Apropo, cazuri de switch sunt multe, foarte multe, mai ales la femei din categoria 30 plus. Eu le-am întâlnit în fiecare ediție. Unele schimbări sunt spectaculoase.”

În opinia ei, succesul Moldovei în acest domeniu se datorează în primul rând oamenilor: „Avem minți lucide, oameni capabili, care învață repede și se adaptează ușor. Asta e cea mai mare valoare a noastră.” În plus, costurile mai mici atrag companiile internaționale, iar pandemia a accelerat procesul de digitalizare, inclusiv în companiile locale. „Toate au avut nevoie de specialiști IT — programatori, testeri, suport tehnic.”

 

Fetele reprezintă peste 30% din studenții la inginerie în Moldova vs 10% în Europa

Și în zona educației tehnice se observă o schimbare semnificativă, care confirmă tendința generală. La Facultatea de Calculatoare, Informatică și Microelectronică a Universității Tehnice a Moldovei (UTM), numărul tinerelor care optează pentru specialități din domeniul IT s-a triplat în ultimii zece ani – de la 233 de studente în 2014 la 686 în 2024.

Această evoluție este cu atât mai remarcabilă cu cât se produce în contextul unui exod accentuat al tinerelor din Republica Moldova. Potrivit estimărilor bazate pe date ale Biroului Național de Statistică, în ultimul deceniu, numărul tinerelor de vârstă universitară care au ales să părăsească țara a crescut de peste cinci ori.

Cu toate acestea, interesul pentru domeniile IT nu doar că se menține, ci este în continuă creștere. Facultățile din țară reușesc în continuare să atragă un număr tot mai mare de candidate – tinere care aleg să rămână acasă și să își construiască aici o carieră solidă în tehnologie.

 

 

„Dacă în urmă cu un deceniu, într-o grupă de 30 de studenți abia găseai 2–3 fete, acum avem grupe în care fetele reprezintă o treime sau chiar mai mult. E un semnal clar că percepția s-a schimbat. Când mergem în vizite la universități din alte țări europene și ne plângem că nu reușim să atingem echilibrul de gen, adică să ajungem la 50% de studente în grupele noastre, colegii noștri din străinătate sunt de-a dreptul surprinși. La majoritatea universităților europene la specialitățile inginerești, ponderea fetelor rareori depășește 10%”, au relatat responsabilii din cadrul decanatului Facultății de Calculatoare, Informatică și Microelectronică pentru Anticoruptie.md.

 

Nu vreau să plec din țară. În IT pot câștiga bine și să fiu aproape de cei dragi

Mihaela Catan este studentă în anul III la Facultatea de Calculatoare, Informatică și Microelectronică (UTM), specializarea Software Engineering, este o tânără care și-a urmat pasiunea pentru tehnologie și a ales să-și clădească viitorul într-un domeniu în care fetele sunt încă mai puțin prezente.  Povestea ei începe devreme — în clasa a 8-a — când a înțeles că vrea să urmeze un drum care combină matematica, logica și tehnologia.

„De atunci mi-am pus scopul ca după clasa a 12-a să ajung să studiez la această facultate. Am participat la foarte multe tabere, cursuri de IT și proiecte organizate de Girls Go IT sau SIGMOID, care m-au ajutat să mă dezvolt. Aveam o pasiune și știam clar ce vreau”, povestește Mihaela.

Deși  părinții insistau să facă medicina, precum fratele ei, ea a ales să-și urmeze chemarea. A avut parte, în cele din urmă, de susținerea celor dragi, lucru care a contat enorm. „Dacă nu aveam sprijinul mentorilor și al familiei, probabil nu ajungeam aici sau mi-ar fi fost mult mai greu. M-au ghidat, m-au încurajat, mi-au spus ce matematică trebuie să fac, ce examene să pregătesc. A contat enorm.”

Pentru Mihaela, alegerea domeniului IT nu a fost doar o opțiune logică sau o simplă pasiune, ci o decizie profund personală, legată de dorința de a rămâne în țară, alături de familie. Într-o perioadă în care tot mai mulți tineri visează să plece peste hotare, ea a știut dintotdeauna că vrea să-și construiască viitorul aici.

„Mi-aș dori foarte mult să rămân acasă. Niciodată nu mi-am dorit să plec, nici măcar prin programe de schimb de studenți. Vreau să fiu aproape de familia mea, de mama, de oamenii dragi. De asta am ales o profesie atât de versatilă, care să îmi permită să lucrez de oriunde — chiar din Moldova. Vreau un job stabil, bine plătit, dar să pot în același timp să îmi clădesc o viață aici, să nu fiu nevoită să aleg între carieră și viața de familie”.

Pentru ea, IT-ul înseamnă mai mult decât o carieră: e o strategie de viață, un echilibru între independență și apropiere, între visurile profesionale și rădăcinile afective.

Deși și-a ales un domeniu încă perceput ca „masculin”, Mihaela nu se simte intimidată. Din contra. Mediul universitar este, în opinia ei, unul incluziv și încurajator, iar diferențele de gen nu se simt în realitate. „Nu am simțit niciodată discriminare, nici din partea colegilor, nici din partea profesorilor. Suntem tratați toți ca viitori ingineri. Fetele sunt pe listele rectorului și decanului în aceeași măsură ca băieții. Și profesorii ne încurajează sincer, mai ales când simt că trecem prin perioade dificile.”

Mihaela spune că stereotipurile despre IT ca domeniu exclusiv bărbătesc sunt învechite. Ea însăși este atrasă de partea tehnică — programare, inteligență artificială, modelare. „Îmi doresc să mă dezvolt anume pe partea tehnică, chiar dacă este văzută ca zonă masculină. Sper că nu pentru mult timp. Cred că fiecare are șanse egale. Eu nu cred în ideea că un domeniu este pentru bărbați sau pentru femei. Cred în muncă, în efort și în pasiune.”

Pentru ea, implicarea în proiecte a fost esențială. Voluntariat, hackathoane, tabere, mentorat – toate au contat. „Bunăvoința mea de a învăța a fost alimentată de oamenii pe care i-am cunoscut în aceste proiecte. Fără ele, poate nu aș fi avut curajul și cunoștințele de care am avut nevoie în primul an de facultate.”

Iar mesajul Mihaelei pentru alte fete care își doresc o carieră în IT este simplu și direct:

„Faceți ceea ce vă place. Nu ascultați stereotipuri sau oameni care vă descurajează. Părinților le spun să încurajeze fetele, să le lase să zboare. Susținerea lor face diferența. Eu sunt recunoscătoare că părinții mei au crezut în mine chiar și când eu nu mai credeam.”

 

În loc de epilog: când competențele sunt egale, dar salariile nu

Deși IT-ul este unul dintre cele mai bine plătite domenii din Moldova, femeile continuă să câștige semnificativ mai puțin decât bărbații. Conform unei analize recente efectuate de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, diferența medie anuală de salarizare între femeile și bărbații din IT este de aproximativ 223.000 de lei, ceea ce echivalează cu un decalaj de circa 40%. Cu cât salariile sunt mai mari, cu atât diferența devine mai accentuată — fenomen observat mai ales în pozițiile de top sau în rolurile tehnice avansate. Această inegalitate se explică prin subreprezentarea femeilor în funcții de conducere și în posturi tehnice de nivel înalt. 

 

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Jurnaliști pentru o societate incluzivă și egalitatea de gen”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.