Economic

Nave maritime moldovenești, folosite în trafic de persoane

Sursa foto: www.euractiv.com

Trei nave sub pavilionul Republicii Moldova au fost folosite de contrabandiștii de ființe umane pentru a transporta peste 2000 de refugiați din Orient în Uniunea Europeană (UE). Pe acte proprietarii corăbiilor sunt companii înregistrate în paradisurile fiscale din Belize, Panama și Insulele Marshall. Două nave moldovenești și-au schimbat stăpânii în ajunul curselor ilegale cu migranţi.

16 octombrie 2014, coasta insulei Sicilia. Nava TISS înregistrată în Republica Moldova, cu 317 de migranţi sirieni şi afganezi „la bord”, plutea în voia vântului și a valurilor. Căpitanul şi echipajul au abandonat vasul, lăsând în izbelişte pasagerii. Oamenii au dat între 4500 și 6000 de dolari pentru un „bilet” în UE. Călătoreau în condiţii inumane: înghesuiţi pe un vas de 60 de metri destinat pentru transportarea mărfurilor. În loc să ajungă în Italia, s-au pomenit neajutoraţi în largul Mării Mediterane....  

Migranţii au reuşit să trimită un apel la ajutor, fiind salvaţi de Paza de Coastă italiană. Militarii au găsit la bordul navei moldoveneşti 230 de bărbaţi, 37 de femei şi 50 de minori. Refugiaţii au scăpat cu viaţă. Puteau însă să aibă soarta altor peste 10000 de migranţi care, în drum spre UE, au murit înecaţi în apele Mării Mediterane în anii 2014-2016.

Afacere de miliarde

Un raport comun al Europol-Interpol, făcut public recent, relevă că contrabandiștii de ființe umane câştigă anual între 5 şi 6 miliarde de dolari. Capii grupărilor criminale care operează în Marea Mediterană sunt, de regulă, cetăţeni ai Siriei, Turciei etc. Pentru a transporta „clienţii” în UE, ei folosesc nave cargo vechi, care aparţin companiilor înregistrate în paradisurile fiscale, ceea ce face practic imposibilă identificarea proprietarilor reali.

În 2014, traficanţii au folosit trei nave sub pavilion moldovenesc pentru a transporta peste 2000 de refugiați din Orient în UE. TISS a fost prima corabie utilizată de contrabandişti.

A doua a fost MERKUR 1. La 20 decembrie, nava cu 800 de migranţi „la bord” a ajuns în vizorul Pazei de Coastă italiană. Pasagerii au supravieţuit.

A treia: BLUE SKY M. În noaptea dinspre 30 spre 31 decembrie corabia a fost depistată în larg de autoritățile italiene. Cargoul nu răspundea apelurilor de identificare. Căpitanul şi echipajul au dat bir cu fugiţii. În burta navei de mărfuri se înghesuiau 793 de persoane. Patru persoane au decedat.

Înregistrare facilă în Moldova

Cum au ajuns navele moldovenești să fie folosite de traficanţii de carne vie? În 2007 Guvernul a adoptat o hotărâre cu privire la aprobarea Regulilor de înregistrare a navelor maritime în Republica Moldova. Instituţia Publică „Căpitănia portului Giurgiuleşti” – organul de stat de înregistrare a navelor maritime – a dat imediat startul procesului de înregistrare a unităţilor plutitoare maritime.

Republica Moldova a stablit reguli facile: taxe mici pentru înregistrare, reînnoire a înregistrării sau radiere şi perioada scurta de perfectare a documentelor. Un alt atu – Republica Moldova nu impune restricţii de vârstă la înregistrarea navelor. În scurt timp, „drapelul” Republicii Moldova a devenit foarte popular în rândul afaceriştilor. La 17 august în Registrul de Stat al Navelor al Republicii Moldova erau înregistrate 315 unităţi plutitoare, 109 fiind nave maritime.

Proprietarii navelor TISS, MERKUR 1 şi BLUE SKY M au profitat de condiţiile simple de înregistrare. Ulterior, ei au folosit vasele în activități ilegale.

TISS (construită în 1980) a fost înregistrată în Registrul de Stat al Navelor la 12 iulie 2013. Pe atunci proprietar era compania offshore Rostel Alliance Ltd (Insulele Marshall). Un an mai târziu, nava a fost inspectată în orașul Bartin (Turcia), iar căpitanul a declarat că managerul vasului e firma Poando Trade & Logistic LLC cu sediul în Istanbul. TISS şi-a schimbat stăpânul la 1 septembrie 2014, cu puţin timp înainte de a fi folosită în schema de trafic de persoane. Noul proprietar – Dockway Enterprises Inc. (Pamana), o firmă la fel de obscură. Apropo, compania a fost înființată pe 4 iulie 2014, în ajunul tranzacţiei de vânzare-cumpărare.

MERKUR 1 (construită în 1974) a arborat drapelul Republicii Moldova la 24 iulie 2013, după ce anterior plutise sub pavilion panamez. La momentul înregistrării proprietarul corăbiei era firma offshore Mangue Shipholding Inc din Insulele Marshall. Căpitănia portului Giurgiuleşti ne-a informat că nava maritimă nu şi-a schimbat niciodată stăpânul. Potrivit organizaţiei franceze „Robin des Bois”, în 2014 MERKUR 1 a fost reținută în portul din Alexandria (Egipt). Pe acte manager al vasului era compania Mediterranean Line Inc, înregistrată în paradisul fiscal din Delaware (SUA).

BLUE SKY M (construită în 1976) fost înregistrată la 30 martie 2009 (proprietar: Eastsun Maritime Inc din Insulele Marshall). În iulie 2011, nava a fost vândută, noul proprietar fiind la fel o firmă de pe Insulele Marshall – Fairway Navigation Ltd. La 8 decembrie 2014, în ajunul cursei ilegale cu migranţi din Siria, nava şi-a schimbat proprietarul – Junos International Inc., o companie din Belize, fondată trei săptămâni mai devreme.

Soarta navelor

Căpitănia portului Giurgiuleşti ne-a informat că TISS a pierdut dreptul de a naviga sub pavilionul Republicii Moldova la 13 decembrie 2014, adică la două luni de la scandalul internaţional cu trafic de persoane. Instituţia a radiat forţat corabia din Registrul de Stat al Navelor.

Căpitănia ne-a comunicat că „MERKUR 1 a fost radiată la cererea armatorului la data de 9 decembrie 2014”. Adică, la 20 decembrie, atunci când a transportat ilegal 800 de migranţi, vasul nu mai avea pavilion moldovenesc. Datele oferite de Căpitănie nu coincid cu cele de pe site-urile de specialitate, unde este indicat că MERKUR 1 e navă moldovenească.

Datele prezentate inițial de Căpitănia portului Giurgiuleşti despre soarta navei BLUE SKY M erau confuze. Instituţia afirma că „înregistrarea navei a fost suspendată din anul 2014”, fără a oferi alte detalii. În realitate, cargoul a fost în centrul unui scandal internaţional la 30 decembrie 2014. Trei zile mai târziu Serviciul de presă al Ministerului de Externe a declarat presei că autorităţile vor retrage pavilionul moldovenesc cargobotului BLUE SKY M. Prin urmare, în ianuarie 2015 nava purta încă drapelul Republicii Moldova.

Pentru a face lumină în acest caz, am solicitat repetat de la Căpitănie date despre BLUE SKY M. Am fost informați că la 17 decembrie 2014 instituția a eliberat un certificatul temporar de proprietate asupra navei companiei Junos International Inc., care procurase BLUE SKY M două săptămâni mai devereme. Documentul era valabil până la 30 martie 2015. La expirarea termenului de valabilitate a certificatului înregistrarea a fost suspendată pe motiv că armatorul timp de trei luni nu a achitat taxa pentru confirmarea anuală a înregistrări.

Nave pentru fier vechi

În ultimii şase ani „drapelul” moldovenesc a fost deseori folosit de afaceriști din străinătate care doreau să se debaraseze de navele vechi. 82 de nave au fost înregistrate sub pavilionul Republicii Moldova ca în scurt timp să fie dezmembrate în Turcia, India sau Bangladesh. Proprietarii navelor preferă să-şi înregistreze navele sub pavilionul Republicii Moldova înainte de a le vinde la fier vechi pentru a ocoli reglementările stricte ale UE sau ale ţării de origine şi pentru a plăti taxe mai mici. 

Navele scoase din uz sunt considerate deşeuri periculoase din cauza substanţelor pe care le conţin. În UE înainte de fi scoase din uz corăbiile trebuie decontaminate sau pre-curăţate în aşa fel încât să nu mai fie considerate deşeuri periculoase. Statele membre ale UE sunt obligate să aplice şi să respecte regulamentul comunitar privind transportul de deşeuri, inclusiv aşa-zisa „interdicţie de la Basel” asupra exportului de deşeuri periculoase. Prin urmare, dezmembrarea navei devine un lux comparativ cu înregistrarea ei sub un pavilion din afara Uniunii, cum ar fi cel al Republicii Moldova.

Sursa foto: www.pinterest.com

În ultimii şase ani, potrivit rapoartelor organizaţiei franceze „Robin des Bois”, companii din Grecia, România, Marea Britanie, Bulgaria (ţări membre ale UE), dar şi din Ucraina, Rusia, Turcia, Israel etc. au optat pentru „drapelul” Republicii Moldova, pentru ca în scurt timp să-şi trimită navele la moarte. Vârsta navelor vândute la fier vechi varia între 30 şi 40 de ani. În unele ţări ale UE, dar şi-n multe alte state ale lumii vase atât de vechi nu ar fi fost înregistrate. În Republica Moldova însă nu există restricţii de vârstă la înregistrarea navelor.

Christine Bossard, expert la organizaţia franceză „Robin des Bois”, ne-a declarat că UE prin „Carta verde” privind bunele practici de dezmembrare a navelor şi-a propus să prevină abuzurile în procesul de scoatere din uz a vaselor maritime. „Bunăvoinţa proprietarilor de nave din Uniunea Europene are limite. Deseori navele vechi care urmează a fi scoase din uz sunt revândute unei companii intermediare din afara Uniunii Europene sau proprietarii îşi schimbă pavilionul. Practica de schimbare a „drapelului” navei pentru ultimul voiaj îi permite proprietarului să economisească resurse financiare considerabile legate de certificatele de navigaţie, drepturile de înregistrare, salariul echipajului etc. Firme din întreaga lume oferă proprietarilor de nave condiţii excepţionale la re-înregistrarea corăbiilor. În topul preferinţelor se află pavilioanele statelor Republica Moldova, Tuvalu, Saint-Kitts şi Nevis, Togo”, mai susține Christine Bossard.

Căpitanul Portului Giurgiulești Victor Andrușca ne-a declarat că legislația Republicii Moldova nu reglementează o procedură legală de stopare sau prevenire a practicii de schimbare a „drapelului” navei pentru ultimul voiaj. Totuși, Căpitănia a introdus la 1 ianuarie 2016 pe ceritificatul de pavilion inscripția „This certificate cannot be presented for purpose of scrapping a vessel” (Acest certificat nu poate fi prezentat pentru dezmembrarea navei). Măsura luată de autorități se pare că dă roade – în anul curent doar o navă sub pavilion moldovenesc a fost trimisă la fier vechi.

Codaşii lumii

Din 2008 până în prezent Republica Moldova este inclusă în „lista neagră” a Memorandumului de la Paris – organizaţie care stabileşte anual indexul de performanţă a statului-pavilion pentru sporirea siguranţei maritime, protecţiei mediului marin şi îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi de muncă la bordul navelor maritime.

Cel mai recent raport al organizaţiei, făcut public în iulie 2016, arată că în ultimii trei ani navele sub pavilionul Tanzaniei, Republicii Moldova, Saint Vincent şi Grenadines şi Togo au fost cel mai des reţinute în porturi pentru înlăturarea defecţiunilor. Din 73 de ţări incluse în top Republica Moldova ocupă locul 72, penultimul. Experţii organizaţiei au stabilit că „drapelul” moldovenesc are performanţe proaste, cu un grad ridicat de risc.

Căpitanul Portului Giurgiulești Victor Andrușca ne-a declarat că excluderea Republicii Moldova din „lista neagră” a Memorandului de la Paris este o prioritate pentru instituția pe care o conduce. „Astăzi, înregistarea navelor este efectuată după criterii concrete și, în rezultat, s-a micșorat numărul de nave substandarde ce navigează sub pavilionul Republicii Moldova. În plus, selectăm mai minuțios navele care solicită a fi înregistrate (starea tehnică, anul producției, istoria navei). În consecință, în 2016 au fost depuse 48 de cereri de înregistrare, fiind acceptate și înregistrate doar 22 de nave. Nicio navă înregistrată în 2016 nu a fost reținută. Mai mult, în anul curent au fost efectuate 99 de inspecții și 19 rețineri, respectiv înregistrăm o dinamică pozitivă ce ține de reducerea numărului de rețineri. Dacă navele au două rețineri pe a Memorandului de la Paris, acestea sunt radiate forțat”, afirmă Victor Andrușca.

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii