Cele două apartamente din Chișinău, care aparțin lui Ilan Șor și urmează să fie scoase la mezat, sunt momentan reevaluate de o companie privată. Astfel, prețul initial al celor 400 de metri pătrați, de aproximativ 10 milioane de lei, s-ar putea modifica mai degrabă în creștere, având în vedere ultimele evoluții de pe piața imobiliară. Ulterior, în cel mult 10 zile, imobilele în care oligarhul și-a petrecut adolescența vor fi vândute la licitație, marcând finalul unui litigiu stufos de aproape doi ani, în care apărărătorii săi au încercat să-i salveze averea. Condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul Frauda bancară, Șor a fost obligat de instanță să restituie suma de peste 5 miliarde de lei în beneficiul Băncii de Economii în proces de lichidare. Deocamdată, aproximativ 600 de mii de lei au intrat în conturile băncii devalizate în cadrul procedurii de executare silită. 

 

Executarea chinuită a oligarhului - Florica Niță 7/1 

Situat într-o zonă verde a sectorului Rîșcani din capitală,  blocul cu numărul 7/1 de pe strada Florica Niță amintește de opulența de altădată, care nu era accesibilă oricui. Clădirea de piatră are o singură intrare, iar apartamentele - suprafețe generoase. Odată cu trecerea timpului însă, luciul s-a șters, iar blocul a început să semene cu cele în care oamenii simpli, fără bani mulți și influență, își duc traiul. 

Bariera de trecere, chiar dacă nu mai are un rol functional și aproape tot timpul este deschisă, face aluzie că pe aici nu poate trece oricine. Am așteptat ore în șir în parcul generos din adiacentul clădirii, în speranța ca vreun locatar să deschidă ușa de la intrare. Doar două persoane au trecut prin zonă, dar au avut altă destinație.

Norocul a venit din partea unui bărbat, îmbrăcat într-o uniformă neagră, dar nevorbăreț. Am presupus că reprezintă firma GSS Securitate, care asigură paza casei. Oricum, ne-am strecurat subtil, invocând faptul că am uitat cheia. În timp ce agentul și-a căutat de drumul său, urcând în liftul destul de silențios, am trecut cu o privire atentă peste holul de la intrarea în bloc.

Aceeași senzație - flori artificiale, pereți cu straturi istorice de tencuială, dar și cutii poștale în care Ilan Șor nu va mai primi scrisori, pentru că cele două apartamente ale sale vor fi scoase la licitație în cel mult două săptămâni.

Etajul 4, apartamentul 26

Ne interesa etajul 4, așa cum, din surse demne de încredere, am aflat că apartamentele oligarhului se află anume acolo. Urcăm cele trei etaje fără grabă, iar gândul că am putea întâlni personaje cunoscute publicului devin din ce în ce mai agasante. Nici pe fostul procuror general și candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, nu l-am văzut. Despre acesta se cunoaște că locuiește din  2001 în blocul de pe Florica Niță 7/1 și este prieten de-o viață cu familia Șor. Doar că acesta locuiește cu câteva etaje mai sus. Deși a recunoscut de mai multe ori că a fost vecin bun cu părinții lui Ilan Șor, Miron și Ilona, Stoianoglo a negat orice influență în campanie a oligarhului refugiat la Moscova.

Nimerim într-un coridor îngust și sufocant, căci de la lift și până la perete nu sunt mai mult de doi metri. Pe pereți sunt expuse tablouri cu reproducții ieftine, însă încadrate în rame bune. Ușile sunt căptușite cu lemn, așa cum era în trend în anii 2000, semănând mai degrabă cu un portal în timpuri apuse. Ceea de atrage atenția este o icoană, primul lucru pe care-l vezi ieșind din lift.  Pe stânga și pe dreapta sunt pozițiomate apartmentelele, însă e greu să-ți dai seama care dintre ele aparține lui Ilan Șor, deoarece nu sunt numerotate. Am bătut ușor în fiecare ușă, dar nu ne-a deschis nimeni.

Un locatar, pe care l-am întâlnit la ieșirea din bloc, ne-a spus că, de fapt, cele două apartamente sunt unite, formând un spațiu generos de aproape 400 de metri pătrați. Inițial, a fost procurat imobilul de 158 de metri pătrați, în 2000. Peste 13 ani, familia Șor achiziționează și apartamentul alăturat, de aproape 240 de metri pătrați.

 

Roman Talmaci: „Apartamentele sunt reevaluate, așa cum de la ultima evaluare a trecut mai mult de un an”

Executorul judecătoresc Roman Talmaci este, de departe, cel mai cunoscut reprezentant al profesiei. În parte, pentru că este președintele Uniunii de profil, dar mai ales pentru că pune în aplicare documentele executorii în dosarul Frauda Bancară și autorii furtului secolului din Republica Moldova. La sfârșitul lunii iulie 2023, a început procedura de recuperare în cazul lui Ilan Șor, de la care urmează să încaseze peste 5 miliarde de lei în beneficiul Băncii de Economii în proces de lichidare. 

„La 13 aprilie 2023 a fost emisă decizia Curţii de Apel Centru prin care a fost admisă acţiunea civilă înaintată de reprezentantul părţii civile SA „Banca de Economii” în proces de lichidare şi s-a dispus încasarea de la Şor Ilan în beneficiul SA „Banca de Economii” în proces de lichidare a prejudiciului material în sumă de 5.291.708.829,71 lei, decizia care prin prisma prevederilor art. 394 CPC, este definitivă şi executorie, inclusiv a fost publicată pe portalul instanţelor de judecată. Debitorul avea obligaţia de a executa decizia Curţii de Apel Chişinău din data pronunţării acesteia, fapt care nu a fost îndeplinit de către acesta. Respectiv, s-a apelat la executarea siltă, care implică o procedură mai complicată și, uneori, poate părea lentă. Dar în cadrul acestui proces este importantă respectarea drepturilor tuturor”, spune Talmaci.

Procedura de executare silită în cazul lui Ilan Șor nu este o misiune prea ușoară, deoarece oligarhul luptă, prin intermediul apărătorilor săi, pentru fiecare bănuț și fiecare obiect confiscat din imobilele sale.

Și procesul în care Șor a contestat sechestrul pe apartamente a durat aproape doi ani. La o contemplare superficială, procedura de executare silită pare una lentă, dar urmează să fie respectate toate etapele și epuizate toate căile de atac într-o decizie sau alta, menționează Talamaci.

„Momentan, BEM în proces de lichidare a contractat o companie privată pentru a realiza reevaluarea celor două apartamente, deoarece de la ultima evaluare a trecut mai mult de un an. Situația de piața imobiliară s-a schimbat, prețurile au crescut. Prețul inițial al celor două imobile era de peste 3,5 milioane pentru cel de 158 de metri pătrați, iar cel mai mare a fost evaluat în etapa primară la aproximativ 6,5 milioane. În total, erau puțin peste 10 milioane de lei. După ce va fi finalizată reevaluarea, Raportul va fi publicat în monitorul Oficial și vom anunța licitația”, spune executorul. judecătoresc.

Totodată, Talmaci a declarat, pentru portalul Anticoruptie.md, că procesul executării nu mai poate fi oprit, chiar dacă va urma o acțiune în instanță pe subiectul reevaluării. Conform unui grafic prealabil, până la sfârșitul lunii martie ar putea fi anunțată licitația.

 

Blocul - cu faimă, dar ocolit de cumpărători

Momentan, pe piața imobiliară sunt scoase la vânzare două apartamente în blocul de pe strada Florica Niță, 7/1. Este vorba despre un apartament de 130 de metri pătrați, situat la etajul 2, care a fost expus pentru un preț de aproape 180 de mii de euro. Un alt apartament, cu o suprafață mai mică, dar cu reparație bună, se vinde cu aproximativ 2 250 de mii de euro per metru pătrat. Suma totală cerută pentru 71 metri pătrați este de 160 de mii de euro.  

Ambele apartamente, deși au fost scoase la vânzare în 2024, deocamdată nu au fost vândute. 

În cazul apartamentului de 130 de metri pătrați, prețul de aproape 1400 de euro pentru un metru pătrat este motivat de faptul că imobilul necesită reparații. Totuși, aceste două cazuri ne pot ajuta să estimăm, cel puțin cu abstracție, cu cât ar putea crește prețul final al apartamentelor lui Ilan Șor. 

Dacă luăm ca referință o medie dintre cele două oferte, de 1800 euro metru pătrat, cei 400 de metri pătrați care aparțin lui Ilan Șor în blocul de pe strada Florica Niță 7/1 ar costa cu aproximație 720 de mii de euro. Cu un curs de referință de 1,944 de lei pentru un euro, prețul final al apartamentelor ar fi de 13.399.000. 

Respectiv, prețul inițial de 10 milioane de lei ar putea crește cu aproape 4 milioane. 

 

Proprietar de la 13 ani

Ilan Șor figurează ca proprietar al apartamentului de 158 de metri pătrați din 2000, pe când avea nici 14 ani împliniți. Locuinţa i-a aparţinut până atunci lui Tudor Panţâru, fost preşedinte al Curţii Constituţionale, și soției sale. Familia Şor nu a cumpărat-o de la Panţâru, ci de la alți doi proprietari - Valentina Urnorova și Grigorii Lucic, care l-au deținut timp de ... două luni. Apartamentul este evaluat la 950 de mii de lei în actele de la Cadastru. Treisprezece ani mai târziu, familia Șor a cumpărat apartamentul alăturat, care are o suprafață mai generoasă, de aproape 240 de metri pătrați. Imobilul a fost cumpărat de la cetățeanca Evghenia Marin. 

În anul 2019, ambele apartamente au fost puse sub sechestru prin ordonanța ofițerilor de urmărire penală. Conform unor surse, Ilan Șor nu prea a fost vizitator des în aceste apartamente. În ele a locuit în special mama sa vitregă. 

 

Decizie care a spart gheața

Executorul judecătoresc a primit undă verde din partea Curții de Apel Centru, care a respins irevocabil recursul declarat de avocatul oligarhului, Aureliu Colenco. Apărătorul oligarhului refugiat la Moscova a contestat procesul-verbal de sechestru, din 19 martie 2024, argumentând că „nu au fost individualizate bunurile sechestrate în asemenea măsură încât acestea să poată fi identificate și să nu poată fi înlocuite cu alte bunuri de același gen dar de o valoare mult mai mică; nu a fost indicată starea acestora și nici gradul de uzură al lor, mai ales, în condițiile în care acestea vor fi evaluate ulterior și că au fost transmise spre păstrare creditorului, astfel încât, nu poate fi asigurată integritatea și starea lor”.

De altă parte, și prima instanță, și Curtea de Apel Centru, au respins ca fiind neîntemeiată poziția apărării cu privire la încălcarea ordinii de urmărire a bunurilor, subliniind că „procedura de valorificare a bunurilor sechestrate este un pas distinct, iar aplicarea sechestrului nu înseamnă automat că bunul va fi vândut”.

„Colegiul apreciază critic poziția recurentului cu privire la faptul că neindividualizarea bunurilor sechestrate și neindicarea stării lor constituie temei de nulitate a procesului-verbal de sechestru, or, un act procedural poate fi anulat doar dacă legea prevede expres nulitatea pentru nerespectarea acestei cerințe sau dacă neregularitatea respectivă produce o vătămare procesuală semnificativă părții interesate, iar aceasta nu poate fi remediată altfel decât prin anularea actului. 65. Descrierea bunurilor este necesară pentru identificarea obiectelor sechestrate, dar o descriere insuficientă nu înseamnă automat nulitatea actului, ci poate fi corectată sau completată ulterior, mai mult că aceste bunuri pot fi identificate prin alte mijloace, la caz poze/video. 66. De altfel, lipsa unei descrieri detaliate a bunurilor dintr-un proces-verbal de sechestru nu constituie, prin ea însăși, un motiv de nulitate absolută, întrucât nu afectează fondul măsurii, ci doar un aspect formal, există alte mijloace de identificare a bunurilor sechestrate”, se arată în decizia Curții de Apel Centru.

 

Ilan Șor, greu de plată

Din cele 5 miliarde de lei datorate de Ilan Șor și pe care instanța l-a obligat să le întoarcă BEM, în conturile băncii devalizate au ajuns aproximativ 600 de mii de lei. E o sumă infimă, recunoaște executorul judecătoresc Roman Talmaci, care mai spune că echipa sa, reprezentată în total de 5 persoane, trebuie să facă față unui volum enorm de muncă. Fiecare decizie, oricât de neînsemnată, este contestată de armata destul de impunătoare de avocați angajați de oligarh. Se pare că Ilan Șor nu este gata să se despartă ușor de averea sa. Așa cum, remunerarea muncii unui executor urmează după ce procesul de executare este finalizat, reprezentarea în instanță este, în fond, o activitate pro-bono.

 

„Până la moment, au fost recuperate peste 326 mii de lei din conturile lui  Ilan Șor. La această sumă se adaugă banii încasați din vânzarea mașinii GAZ Volga - 248 de mii de lei. Practic, până astăzi, munca noastră, a executorilor, a fost recompensată cu 20 mii de lei. Procedura de executare silită are specificul ei, căci procesele în instanță durează, de obicei”, spune Talmaci.

GAZ-ul pe care Ilan Șor l-a moștenit de la tatăl său, Miron Șor, a fost vândut în cadrul unei licitații repetate, după ce la prima s-a înscris un singur participant. Pentru sedanul Bentley, produs în 2010 și confiscat de autorități, cererea este și mai mică. Evaluat inițial la aproape 2 milioane, prețul acestuia va scădea, inevitabil, în lipsa doritorilor de a-l cumpăra. 

 

Cartierul general al oligarhului, sub semnul sechestrului

Pe lista cea mai apropiată de așteptare se află două proprietăți atribuite lui Ilan Șor - vila din strada Lacului, 62 și terenul din strada Timiș, 40. Ambele locații au fost puse sub sechestru, dar ordonanțele au fost contestate de către apărătorii lui Ilan Șor. Procesele sunt pe rolul instanțelor de judecată, iar până la pronunțarea unei decizii definitie, care ar dezlega mâinile executorului judecătoresc, ar putea trece ani de zile.

Proprietatea din strada Timiș, 40 este mai mult un teren nevalorificat, dar cu mare potențial. În 2012, a fost înregistrat ca proprietară compania WESTER ALLIANCE LLP, un off-shore atribuit lui Ilan Șor, care a fondat și Air Clasica, legată de numele oligarhului. Din 2014, Şor este singurul proprietar oficial al bunului imobil. În martie 2015, proprietatea este pusă sub sechestru în cadrul urmăririi penale în dosarul Frauda bancară.  Proprietatea, formată din teren, casă şi garaj, a fost estimată, în cadrul procedurii de executare silită la 13 milioane de lei, iar valoarea cadastrală indicată de aproape 5 miioane de lei. 

Avocații cer anularea sechestrului, iar litigiul urmează etapa de apel, după ce instanța de fond le-a respins cererea. Hotărârea a fost pronunțată în luna martie curent. 

O poveste mai încurcată este legată de reședința de lux de pe strada Lacului, 62 din capitală, care a fost revândută în 2019. Cele patru imobile, situate pe mai multe terenuri comasate în unul singur, au fost cumpărate la 26 iunie de un tânăr care avea la acea vreme 31 de ani, iar ipoteca în valoare de 3.500.000 de lei a fost stinsă.

Acesta se numește Serghei Trohin și este un apropiat al lui Ilan Șor, încă din perioada în care ultimul era primar al municipiului Orhei. Mai mult, conform surselor portalului Anticoruptie.md, acesta deține o funcție în cadrul Direcției Cultură a Consiliului raional Orhei.

Trohin a acționat în judecată Banca de Economii în proces de lichidare și pe Ilan Șor, adjudecându-și bunul. Până la moment, au fost anulate toate ședințele. La niciuna dintre ele, reclamantul nu se prezintă, ci este reprezentat de avocat.

Chiar dacă declară că nu este beneficiar efectiv al vilei, avocații lui Ilan Șor cer în instanță scoaterea sechestrului de pe cartierul general al oligarhului. Aceștia susțin că actul de sechestu este ilegal și urmează a fi anulat, deoarece „imobilele aparțin cu drept de proprietate nu debitorului Ilan Șor, ci lui Trohin Serghei”.

Reprezentantul creditorului a prezentat in cadrul procedurii de executare Ordonanța ofițerului de urmărire penală, șef al SIF a ARBI a CNA, locotinent-colonel Vitalie Racu, emisă în cadrul cauzei penale privind aplicarea sechestrului în scopul reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și a solicitat să fie respinsă contestația.

Judecătoarea Nadejda Mazur a constatat faptul că, în proces, avocații lui Ilan Șor reprezintă drepturile unui terț.

„În contestație reprezentantul debitorului Ilan Șor solicită anularea procesului verbal de sechestru pe motive că bunurile imobile nu-i aparțin lui, ci lui Trohin Serghei. La întocmirea actului contestat, S.Trohin a fost prezent, nu a solicitat amânarea executării, i s-au fost adus de către executor la cunoștință prevederile art. 164 Codul de Executare, dar nu a obiectat în niciun mod. Potrivit art. 118 Codul de executare lui S.Trohin i s-a înmânat o copie de pe procesul-verbal de sechestru, la fel ca și reprezentantului debitorului- avocatul A.Colenco, fapt confirmat prin înscrisul din procesul-verbal. (...) Potrivit art. 164, al. (I) Cod de Executare, dacă o altă persoană consideră că sechestrul a fost aplicat pe bunurile ce îi aparțin cu titlu de proprietate, ea poate intenta îin procedură contencioasă o actiune de ridicare a sechestrului. Astfel, în situația în care contestatarul menționează că bunurile imobile din mun. Chișinău, str. Lacului nu aparțin debitorului Șor Ilan, dar aparțin terțului Trohin Serghei, ultimul are dreptul să înainteze în instanța de judecată, în procedură contencioasă, o acțiune de ridicare a sechestrului, conform normelor citate. Acțiunea privind ridicarea sechestrului, prevăzută la art. 164 Codul de Executare este una distinctă de cererea de contestare a actelor executorului judecătoresc, prevăzută la art. 161-163 Codul de Executare”, se arată în încheiere. 

 

Sechestre de circa 1,36 miliarde de lei

Până în luna aprilie 2023, Procuratura Anticorupție (PA) și Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracţionale (ARBI) au pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 7,5 miliarde de lei în dosarul Frauda bancară. În listă au fost incluse și alte bunuri din Republica Moldova care îi aparțin deputatului fugar Ilan Șor, în valoare de circa 1,36 miliarde de lei. Este vorba inclusiv despre peste 436 de milioane de lei capital social, trei aeronave și 16 construcții nelocative.

 

Investigația este realizata cu susținerea International Media Support (IMS) din Danemarca