Justiție

AUDIO, DOC // Bancherul „fantomă” din dosarul lui Vlad Filat

Vlad Filat, escortat la Curtea de Apel Chișinău. Foto: tribuna.md

Un cunoscut bancher rus s-a pomenit atras, fără știrea sa, în controversatul dosar al ex-premierului Vlad Filat. Fostul președinte executiv al băncii rusești Petrocomerț bank este acuzat că s-ar fi întâlnit, în februarie 2013, cu fostul secretar general al Guvernului Victor Bodiu și ar fi pus la cale preluarea unei părți a activelor neperformante de la Banca de Economii. Potrivit raportului Kroll, preluarea creditelor neperformante în valoare de circa un miliard de lei de către Roseau Alliance LLP ar fi constituit primul pas în schema de preluare a BEM. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice l-au găsit pe bancher, iar acesta nu știe nici cu spatele despre tranzacțiile financiare de la BEM și dosarul penal din Republica Moldova în care este vizat. De asemenea, în dosar apar detalii despre o mașină pe care Ilan Șor pretinde că i-ar fi dat-o lui Vlad Filat drept mită în 2013, asta deși automobilul, sechestrat între timp, a fost produs și importat în Republica Moldova abia în 2014.

Misteriosul bancher și secretarul general al Guvernului

Victor Bodiu și Veaceslav Ioniță, în așteptare să fie audiați la Judecătoria sectorului Buiucani. Foto: ziarulnational.md

Numele bancherului rus Pavel Neumîvakin este invocat în dosarul în care este judecat Vlad Filat de către fostul secretar general al Guvernului  Victor Bodiu. Citat la Judecătoria sectorului Buiucani pentru a depune mărturii în dosarul fostului său șef de la Guvern, Bodiu a declarat că la începutul anului 2013 ar fi primit indicații de la Vlad Filat să se întâlnească cu reprezentanții unei bănci rusești care ar fi fost interesați să procure o parte din activele neperformante de la BEM.

„Întâlnirea cu reprezentantul acestei bănci care era însoțit de o doamnă a avut loc în clădirea Guvernului, în biroul secretarului general, și din carta de vizită pe care am prezentat-o am înțeles că este vorba despre Petrocomerț Bank, reprezentată de domnul Neumîvaikin sau Neumîvakin, nu îmi amintesc exact numele. Dânsul a spus că este interesat să procure o parte din activele neperformante ale BEM, a spus că vrea să discute cu banca detaliile și că la această întâlnire el va fi reprezentat în toate discuțiile cu banca de către partenerii săi din Moldova și anume domnul Șor și echipa de la Unibank”, a declarat Bodiu în fața judecătorilor de la Buiucani, precizând că întâlnirea cu bancherul rus ar fi avut loc în februarie 2013.

Până a fi preluat de către grupul Șor, în august 2012, Unibank a aparținut Petrocomerț Bank. În 2007, banca rusească a anunțat că și-a vândut acțiunile de la Unibank unui fond de investiții austriac, care, după cum s-a dovedit ulterior, era o companie apropiată Petrocomerț Bank, astfel încât banca moldovenească a rămas în administrarea băncii-mamă din Rusia până la tranzacția din vara anului 2012.

Potrivit deciziei motivate emisă de Judecătoria sectorului Buiucani, Victor Bodiu a subliniat că la negocierile ulterioare pentru cesionarea creditelor neperformante (convenită cu Neumîvakin - n.r.) a participat Ilan Șor și echipa de la Unibank. Reprezentanții lui Neumîvakin ar fi propus ca răscumpăra activelor neperformante să se facă prin intermediul unei companii off-shore – Rouseau Allince LLP, dând asigurări că „vehicolul care va prelua creditele” va fi totuși banca rusească. Contractul de cesiune a creditelor neperformante în valoare de 939,9 milioane de lei a fost semnat cu compania off-shore pe data de 18 martie 2013.

„Nu îmi spune nimic numele Victor Bodiu”

Centrul de Investigații Jurnalistice a intrat în posesia unui răspuns oficial primit de judecătorul Curții de Apel Chișinău, Nichifor Corochii, raportor în dosarul lui Vlad Filat, prin care magistratul este informat de Poliția de Frontieră că Pavel Neumîvakin nu a traversat hotarul moldovenesc de la începutul anului 2013 și până pe 1 noiembrie 2016. Totuși, în răspuns se precizează că pe teritoriul Republicii Moldova există segmentul transnistrean, iar trecerea persoanelor pe acolo nu poate fi controlată de autorități.

Reporterii CIJM l-au găsit pe Pavel Neumîvakin, care nu mai activează la Petrocomerț Bank din 2014, și au realizat un scurt interviu. Bancherul, desemnat în urmă cu câțiva ani cel mai bun manager de bancă din Federația Rusă, ne-a declarat că ultima dată a fost în Republica Moldova în 2012, dar nu are nicio treabă cu Banca de Economii. Nici el, nici banca pe care o reprezenta în 2013 nu au avut niciodată intenția de a răscumpăra credite neperformante de la Banca de Economii. Neumîvakin confirmă că îl cunoaște pe Ilan Șor, în virtutea faptului că Unibank a aparținut anterior Petrocomerț bank, dar spune că nu a fost niciodată în clădirea Guvernului Republicii Moldova și nici nu îl cunoaște pe Victor Bodiu.

„Nu m-am întâlnit cu nimeni de la Guvern. Nu îmi spune nimic numele Victor Bodiu. Nu cunosc Banca de Economii. Petrocomerț a avut o bancă-fiică în Republica Moldova, Unibank, care a fost vândută unui om de afaceri care părea de succes la acel moment, Ilan Șor. Cu aceasta s-a încheiat istoricul relațiilor de colaborare. Nu îmi amintesc nimic despre intenția de a prelua niște credite neperformante. Numele de Rouseau Alliance LLP nu îmi spune nimic”, ne-a declarat Neumîvakin.

Convorbirea telefonică purtată de reporterul CIJM cu Pavel Neumîvakin, ex-director executiv al Petrocomerț bank

L-am contactat pe Victor Bodiu pentru a-i solicita un comentariu. Fostul secretar general al Guvernului nu a răspuns la telefon și nici la mesajul pe care i l-am expediat pe rețeaua de socializare Facebook și în care am explicat despre ce am vrea să îl întrebăm, deși a văzut scrisoarea noastră.

„Versiunea acuzării nu se confirmă”

În pofida răspunsului oficial primit de la Poliția de Frontieră că Neumîvakin nu a traversat în 2013 hotarul Republicii Moldova, atât Judecătoria Buiucani, cât și Curtea de Apel Chișinău au respins solicitările avocaților lui Vlad Filat de numire a unei comisii rogatorii care să îl audieze pe bancher și au reținut doar declarațiile făcute de Victor Bodiu, chiar dacă acestea nu erau confirmate prin probe.

Off-shore-ul Rouseau Allince LLP a fost creat încă pe 16 martie 2012, cu un an înainte de presupusa întâlnire dintre Neumîvakin și Șor și de semnarea contractului de cesiune a creditelor neperformante de la Banca de Economii, având drept fondoatoare alte două companii off-shore din insulele Marshall, A&P Henderson LTD și Consult Cyprus Services LTD. În autodenunțul făcut de Ilan Șor pe 13 octombrie 2015, cu doar două zile înainte de retragerea imunității lui Vlad Filat și reținerea acestuia, actualul primar al orașului Orhei mărturisea că fostul premier i-ar fi cerut la începutul anului 2013 să preia creditele neperformante de la BEM. În schimb, i-ar fi promis să rezolve problema privind vânzarea produselor petroliere în regim duty-free și l-ar fi amenințat că, în caz contrar, îi va distruge toate afacerile din Republica Moldova. Atât raportul Kroll, cât și rapoartele financiare depuse de Rousseau Alliance LLP la autoritățile de resort din Marea Britanie, acolo unde a fost înregistrată compania, arată că off-shore-ul nu a efectuat alte activități decât cele de preluare fictivă a activelor neperformante de la BEM. Compania pare să fi fost creată anume pentru această „afacere”, cu un an înainte ca, după cum afirmă Șor, Filat să îi fi propus preluarea creditelor de la BEM. Procesul de lichidare a firmei Rousseau Allince a fost inițiat în septembrie 2015, iar compania a încetat să mai funcționeze pe 15 decembrie 2015.

În opinia avocatului Igor Popa, declarațiile lui Neumîvakin răstoarnă mărturiile lui Bodiu din probatoriu acuzării. „Vlad Filat a fost condamnat inclusiv pe baza acestor mărturii. Prin excluderea declaraţiilor lui Bodiu, versiunea acuzării, menţinută de către instanţa de apel, asupra faptului că cesiunea de la BEM a fost stabilită în urma întâlnirii cu reprezentanţi ai băncii din Federaţia Rusă, care a avut loc la indicaţia lui Filat, nu se confirmă. Asta înseamnă că lui Vlad Filat i se încriminează o faptă pe care nu a comis-o”, comentează apărătorul.

Acuzațiile neprobate ale procurorilor

Anterior, CIJM  a scris într-o anchetă jurnalistică despre trei tinere din Federația Rusă care figurau în dosar în calitate de intermediari prin care Ilan Șor pretindea că i-a transmis fostului premier 320 de milioane de lei. Și în acest caz, avocații au insistat pe o comisie rogatorie care să le audieze pe cele trei martore, dar atât Judecătoria Buiucani, cât și Curtea de Apel Chișinău au respins cererile. Jurnaliștii CIJM le-au găsit pe tinere și au discutat cu două dintre ele. Femeile au declarat că nu îi cunosc pe Filat și Șor și nu au fost niciodată în Republica Moldova. Niciuna dintre ele nu știa nimic despre dosarul penal în care erau vizate. După dezvăluirile făcute de acestea, Curtea de Apel Chișinău a exclus acest episod din hotărârea de judecată, reducând cu 320 de milioane de lei valoarea mitei pe care actualul primar de Orhei a declarat în judecată că i-ar fi plătit-o fostului prim-ministru.

„Analizând în ansamblu probele ce se referă la episoadele transmiterii lui Vlad Filat a diferitor sume de bani ridicate din Unibank de către A. Papykian, L. Noscova și I. Alexandrova, Colegiul penal concluzionează că suma incriminată inculpatului ca recompensă ilicită primită direct de la I. Șor sau prin intermediar, echivalentul a 320.941.414 lei, nu și-a găsit confirmare, ori nu au fost prezentate probe. În această parte se casează sentința, astfel urmează a fi exclusă din învinuire suma dată calculată la suma totală a recompensei ilicite de 798.003.178 lei, ca fiind neprobată”, se precizează în sentința motivată de la Curtea de Apel Chișinău, aducându-se mai multe argumente pe care le puteți citi în documentul de mai jos.

Procurora Adriana Bețișor nu a oferit niciun comentariu presei referitor la această probă din rechizitoriu, negată de martore.

Mașina „din viitor”

Porsche-ul Macan (alb) despre care procurorii susțin că Șor i l-ar fi oferit mită lui Vlad Filat. Foto: point.md

Printre probele prezentate în instanță de acuzare se regăsește și un automobil Porsche Macan, pe care, potrivit rechizitoriului, Vlad Filat l-ar fi primit drept mită în aprilie 2013. Mașina i-ar fi fost transmisă de Ilan Șor pentru ca fostul premier să-i convingă pe mai mulți membri ai Guvernului, în special pe premierul Iurie Leancă și fostul viceministru al Finanțelor Victor Barbăneagră, să desfășoare emisia suplimentară de acțiuni  la BEM, cedând pachetul de acțiuni majoritar firmelor lui Ilan Șor. În probele prezentate de procurori în instanță, se precizează că automobilul a fost înregistrat pe numele unui intermediar, Gheorghe Ciumac, o persoană apropiată lui Vlad Filat. 

Potrivit pașaportului tehnic al automobilului, a declarațiilor vamale și a altor acte, automobilul a fost produs abia în 2014 și a fost importat pe 13 aprilie 2014.

În pofida actelor care demonstrau că automobilul a fost produs un an mai târziu decât comiterea presupusului act de corupție, atât Judecătoria Buiucani, cât și Curtea de Apel Chișinău au acceptat proba acuzării.

Fragment din hotărârea de judecată a Curții de Apel Chișinău în dosarul lui Vlad Filat

 

„Faptul că procurorii au prezentat drept probă o mașină care a fost produsă și importată cu un an mai târziu decât când a avut loc pretinsul act de corupție vorbeşte despre faptul că acest dosar este unul politic, fabricat la comandă, în care a existat o celeritate excesivă, ceea ce a generat erori grave și a afectat legalitatea deciziei. Lui Vlad Filat i se încriminează fapte imposibile: primirea unui automobil care nu era fabricat în momentul transmiterii, sume de bani care nu au fost efectiv ridicate sau primite de Vlad Filat, plăţi de pe carduri bancare efectute de alte persoane. Am spus de mai multe ori, în acest dosar sunt probe artificiale acuzatoare”, a mai comentat avocatul.

Procurora Adriana Bețișor a refuzat să discute cu noi despre probele din dosar care nu se confirmă. „Puteți să înțelegeți ce doriți din ce spune domnul Neumîvakin, dar cu referire la reacția pe care vreți să o obțineți de la mine în privința la ceea ce se operează în mass-media, nu știu dacă sunteți la curent, dar odată cu adoptarea noii Legi cu privire la procuratură, eu nu mai pot face declarații pe marginea dosarelor penale. Acest lucru ține de competența serviciului de presă. Pur și simplu, acest lucru mă depășește sub aspect al competenței și nu aș vrea să am ulterior careva întrebări suplimentare pentru faptul că vorbesc cu mass-media. Adresați-vă lor și ei au obligația să se documenteze și să vă răspundă”, ne-a declarat Adriana Bețișor. Serviciul de presă al Procuraturii Generale ne-a comunicat că procurorul Anticorupție Viorel Morari se află în prezent într-o deplasare peste hotare și ne va putea oferi un răspuns abia când revine. Anterior, Morari ne-a răspuns că nu ne poată oferi comentarii privind probatoriul la dosar pentru că acesta a fost expediat în instanță înainta ca el să fie ales șef al Procuraturii Anticorupție.

Judecătorul Nichifor Corochii, pe care l-am contactat pentru a ne răspunde de ce instanța nu a insistat pe audierea martorului Pavel Neumîvakin după ce Poliția de Frontieră a informat-o că acesta nu a intrat în R. Moldova în 2013, ne-a răspuns că Curtea de Apel Chișinău „nu a lămurit acest episod”. „Cum să îl audiem pe Neumîvakin dacă el nu a fost în Moldova? Aceste episoade au fost excluse din acuzațiile aduse lui Vlad Filat”, ne-a declarat magistratul. Totuși, în hotărârea motivată a Curții de Apel Chișinău, cazul cu bancherul rus se regăsește.  

Ion Guzun, expert al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, susține că dat fiind faptul că dosarul lui Vlad Filat este primul caz când un prim-ministru din Republica Moldova ajunge pe banca acuzaților pentru acte de corupție, era de obligația morală a judecătorilor să asigure ca acest proces să fie public, probele procurorilor sunt valabile, acuzațiile - fundamentate pe dovezi, iar fostul prim-ministru și alte persoane sunt cu adevărat vinovate. „Toate aceste elemente au lipsit. Mai mult, acuzațiile fostului procuror general arătau că valoarea mitei luată de Filat a fost de 250 de milioane de dolari. Până în instanță, suma a scăzut de mai mult de zece ori. Astfel, avem destule indicii că probele din acest dosar nu sunt viabile, mai ales că judecătorii au respins audierea martorilor care nici nu au intrat în Republica Moldova și nici nu au transmis mită fostului premier, așa cum ziceau procurorii”, afirmă expertul.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii