Pe parcursul anului trecut, comisiile de pre-vetting și vetting, care fac evaluarea integrității etice și financiare a judecătorilor și procurorilor pentru a rămâne în sistemul de justiție au neglijat mai multe solicitări de informație sau au dat răspunsuri evazive. Un tabu total au fost și continuă să rămână numele persoanelor care au făcut sau fac parte din secretariatele acestor comisii, cei care de fapt pregătesc dosarele participanților la vetting. Răspunsurile altor instituții importante în stat s-au învârtit ca într-un carusel, fiind pasate de la una la alta. Unele cazuri de refuz în a oferi informația de interes public au ajuns în instanță, dar au fost pierdute. Autoritățile au încercat să protejeze comisiile de vetting și mai mult. O lege, care a intrat în vigoare în octombrie 2024 prevede distrugerea documentelor utilizate de comisiile de vetting. De ce? Nu am găsit încă răspunsul. În spațiul public au apărut mai multe informații despre legături de rudenie, relații de partid sau conectare la Parlament și Președinție a unor membri ai secretariatelor. După sistarea asistenței USAID pentru reforma justiției, în spațiul public au apărut informații controversate despre finanțarea comisiilor care înfăptuiesc vettingul.     

Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat pe parcursul anului 2024 comisiilor de pre-vetting și vetting, Guvernului, Ministerului Justiției și Comisiei parlamentare juridice pentru numiri și iminități informații despre modul de selectare a membrilor secretariatelor, CV-urile acestora, dar și despre resursele de finanțare. Solicitările s-au bazat pe Constituția Republicii Moldova și Legea privind accesul la informație, care garantează dreptul de acces la informația de interes public. Acelaș exercițiu l-au făcut mai mulți jurnaliști și organizații neguvernamentale, dar, se pare, fără rezultat. 

Interesul pentru activitatea comisiilor care înfăptuiesc vettingul, exercițiu important în reforma justiției, la fel ca și presiunea publică, este mare, tocmai pentru că vettingul urmărește curățarea sistemului de justiție de elemente corupte, eliminarea problemele de integritate din domeniu, ca să asigure înfăptuirea unei justiții corecte pentru toți cetățenii. Cu toate acestea, comisiile de vetting nu publică rapoartele financiare și nici o altă instituție în stat nu transparentizează acest proces. Autoritățile protejează comisiile cu o lege, care, în opinia mai multor experți, nu face decât să pună într-o lumină proastă tot procesul de vetting. 

Mai mult, în 2024 a fost adoptată o lege, care, potrivit mai multor experți din domeniu, crează și mai multă nebulozitate în jurul procesului de vetting. Este vorba de Legea nr. 239 din 13 septembrie 2024, care permite distrugerea documentelor după transmiterea lor în format electronic către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) sau Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).  

Informația despre membrii secretariatelor - sub șapte lacăte      

Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat informații despre membrii secretariatelor comisiilor de vetting, CV-urile lor, pentru că este important să înțelegem nivelul lor de pregătire profesională, modul în care au fost selectați și criteriile, dar și despre resursele financiare pentru cele trei comisii.  

Într-un „răspuns coordonat din partea tuturor celor trei comisii”, ni s-a dat următoarea informație: 

„Comisiile nu se încadrează în definiția furnizorilor de informații astfel cum este reglementată de art. 5 din Legea nr. 148/2023 privind accesul la informație. În schimb, activitățile comisiilor sunt reglementate de Legile nr. 26/2022, nr. 65/2023 și nr. 252/2023. În conformitate cu prevederile relevante ale acestor legi și ale Regulamentului de organizare și funcționare ale comisiilor respective, secretariatele funcționează exclusiv pentru a asista comisiile în exercitarea atribuțiilor sale și raportează exclusiv comisiilor și președinților acestora. Deciziile privind evaluarea candidaților sunt luate exclusiv de membrii comisiilor. Numele membrilor comisiilor sunt publice.

Activitatea comisiilor este finanțată de Guvernul Republicii Moldova, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, Guvernul SUA și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Angajarea personalului și furnizarea de servicii sunt realizate de partenerii de implementare: Dexis Consulting Group și Centrul pentru Cooperare Legală Internațională.

Comisiile vă sugerează să redirecționați orice solicitări de informații referitoare la personalul care lucrează în cadrul secretariatelor către partenerii de implementare corespunzători.

În cele din urmă, toate cele trei Comisiile își reafirmă angajamentul față de un proces de evaluare deschis și transparent în limitele legii. Vă încurajăm să distribuiți public criteriile, procedurile și rezultatele noastre. Informații despre Comisii și activitățile acestora sunt disponibile pe paginile web ale fiecărei Comisii”.

 

 

Dacă e să analizăm legile în baza cărora activează comisiile de evaluare, bunăoară Legea Nr. 26 din 10-03-2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor indică expres că „în activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii Moldova și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta”. Celelalte două legi menționate în răzpunsul comisiei prevăd aceleași obligațiuni. Iar Constituția R.Moldova, în articolul 34,  prevede că cccesul la informație este un drept fundamental al omului. Niciuna dintre cele trei legi nu prevede expres că aceste comisii de evaluare a procurorilor și judecătorilor nu cad sub incidența Legii privind accesul la informație. Chiar dacă legile menționează că toate comisiile nu sunt autorități publice, asta nu înseamnă că activitatea lor nu este de interes public sporit, iar resurse prin care sunt finanțate vin din surse publice, fie din bugetul Republicii Moldova, fie de la țările partenere de dezoltare, ale căror bugete sunt create tot din resursele contribuabililor, deci, ale cetățenilor.        

Legea Nr. 252 din 17-08-2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative

Articolul 9. Secretariatul comisiei de evaluare

(1) Fiecare comisie de evaluare dispune de un secretariat propriu, care este structură fără personalitate juridică. Secretariatul comisiei de evaluare (în continuare – secretariat) este independent de orice autoritate publică și funcționează exclusiv în vederea asistării comisiei de evaluare în realizarea competențelor acesteia. Modul de organizare și funcționare, precum și statele de personal ale secretariatului sunt stabilite în regulamentul de organizare și funcționare al comisiei de evaluare corespunzătoare.

(2) Contractarea angajaților celor două secretariate se efectuează de către partenerii de dezvoltare.

(3) Activitatea fiecărui secretariat este coordonată de șeful secretariatului respectiv.

(4) La solicitarea președintelui comisiei de evaluare sau a șefului secretariatului, autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să delege sau să detașeze temporar angajați pentru a asista comisia de evaluare respectivă în realizarea competențelor acesteia, inclusiv prin derogare de la prevederile legilor care reglementează funcționarea autorităților și instituțiilor publice respective și ale legilor care reglementează statutul anumitor categorii de funcționari publici.

(5) Secretariatul se subordonează exclusiv comisiei de evaluare pentru asigurarea activității căreia a fost instituit.

 

De la Parlament și Guvern răspunsuri fără răspuns

Guvernul, de la care am solicitat informații despre sursele de finanțare a comisiilor de prevetting și vetting a răspuns, fără să ofere informațiile solicitate. Cancelaria de stat ne-a anunțat că a retrimis solicitarea de informație Ministerului Justiției, deși nu ministerul este gestionarul de fonduri financiare. Iar comisia juridică din Parlament a oferit un răspuns de ochii lumii, făcând aceeași referire la Legea 152 care protejează comisiile de vetting.           

Iată răspunsul Comisiei juridice pentru numiri și imunități din Parlament, care trebuie să fie garantul respectării legislației, este mai mult decât sfidător și, de fapt, nu conține nimic din ceea ce am solicitat:  

Ministerul Justiției a fost mai deschis și a oferit, la solicitarea de informație a CIJM, nițel mai multe detalii despre finanțarea comisiilor de vetting. Din răspunsul Ministerului Justiției aflăm, bunăoară, că bugetul comisiilor pentru anul 2023 a fost de circa 14 milioane de lei, iar un membru al comsiei ar avea o retribuție lunară echivalentă cu salariul dublu al unui judecător al Curții Supreme de Justiție.

În răspunsul Ministerului Justiției se vorbește și de membrii secretariatelor, care ar avea o indemnizație echivalentă cu o treime din salariul membrilor comisiilor. La scurt timp, Ministerul Justiției a venit cu o solicitare de a nu utiliza datele despre membrii secretariatelor că nu ar fi corecte, că s-ar fi strecurat o greșeală. Prin urmare s-a revenit iarăși la tabu-ul cu privire la membrii secretariatelor comisilor de vetting. Semnalul a fost clar: despre membrii secretariatelor nu trebuie să se vorbească public. Altfel cum să înțelegem reacția Ministerului Justiției. 

             

Mai mulți experți anticorupție și din domeniul justiției spun că activitatea comisiilor de evaluare a judecătorilor și procurorilor trebuie să fie cât se poate de transparente, întrucât ele contribuie la reforma justiției, la curățarea sistemului de justiție de corupție.   

Expertul Sergiu Bozianu se arată nedumerit că „un organ creat pentru combaterea fenomenului corupției „integrității financiare” să fie „exclus”, prin diferite tertipuri „crase”, de la controlul democratic din partea societății civile, privind sursele și modul de remunerare a membrilor și salariaților Comisiei de vetting, dar și a integrității financiare a acestora”.  

„Este absolut de neînțeleasă și nejustificată poziția Parlamentului și a Guvernului prind refuzul de a prezenta informații cu privire la modul de finanțare a Comisiei de vetting, mai ales în contextul în care conform Legii nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, a fost creată pentru a evalua integritatea etică și financiară a judecătorilor și procurorilor, or, cum este posibil ca un organ creat pentru combaterea fenomenului corupției ,,integrității financiare” să fie ,,exclus”, prin diferite tertipuri ,,crase”, de la controlul democratic din partea societății civile, privind sursele și modul de remunerare membrilor și salariaților Comisiei de vetting, dar și a integrității financiare a acestora”.

„Este un dezechilibru evident, deoarece în cazul persoanelor supuse evaluării, informațiile și datele cu privire la integritatea financiară care datează ultimii 10-15 ani, sunt supuse unei transparențe și publicități maxime, însă în cazul finanțării și integrității membrilor Comisiei, se aplică niște restricții absolut disproporționate și improprii obiectivelor urmărite. Acțiunile sunt denaturate mai ales în condițiile în care, la inițiativa Guvernului (responsabil fiind Ministerul Justiției) în 2023, este elaborată nouă lege privind accesul la informațiile de interes public, care a fost susținută de Parlamentul Republicii Moldova în același an, care a avut sarcina de a fortifica accesul la informațiile de interes public, prin includerea expresă a unor prevederi potrivit cărora, datele cu privire la remunerarea agenților publici, dar și datele privind programele și proiectele de finanțare externă, inclusiv de asistență tehnică, sunt informații de interes public, accesul la care nu poate fi interzis. Dacă Guvernul și Parlamentul nu-și va schimba poziția la subiectul dat, ne așteaptă condamnări ferme la CtEDO”, mai spune Sergiu Bozianu. 

Juriștii pentru Drepturile Omului: Vom sesiza Curtea de la Strasbourg

Și organizația neguvernamentală Juriștii pentru Drepturile Omului a solicitat Comisiei de prevetting lista nominală a membrilor secretariatului. Răspunsul l-a oferit, la 3 octombrie, chiar președintele comisiei, Herman von Hebel: „Comisia a examinat cererea dumneavoastră din 28 septembrie 2023 cu privire la accesul la informații în temeiul Legii nr. 982/2000, care este similară cererii din 13 ianiarie 2023 la care Dvs. deja ați primit răspunsul Comisiei la 17 februarie 2023. În numele Comisiei, trebuie să vă informez că solicitarea dumneavoastră privind lista nominală a membrilor Secretariatului Comisiei Pre-Vetting nu poate fi satisfăcută. Comisia nu se încadrează în definiția furnizorilor de informații, astfel cum este reglementată de art. 5 din Legea nr. 982/2000 privind accesul la informaţie. În schimb, Comisia este reglementată de Legea nr. 26/2022 privind unele măsur aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. În conformitate cu art. 3 alin. (5) din Legea nr. 26/2022 și cu art. 18 din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei, Comisia dispune de un secretariat care funcționează exclusiv pentru a asista Comisia în exercitarea atribuțiilor sale și care raportează exclusiv Comisiei și președintelui acesteia. Deciziile privind evaluarea candidaților pentru organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor sunt luate exclusiv de către membrii Comisiei, iar numele membrilor Comisiei sunt publice”. 

A urmat un proces de judecată, pe care organizația Juriștii pentru Drepturie Omuuli l-a pierdut, inițial, la judecătoria Centru, apoi Curtea de Apel a menținut în vigoare decizia primei instanțe. Organizația este decisă să meargă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru a promova și apăra drepturilor și libertăților fundamentale, dar și pentru a schimba practicile administrative și judiciare vicioase.         

 

Juristul Vitalie Zamă susține că „soluția oferită de instanțele naționale îngrădește accesul la informație, de altfel garantat de Constituție și de Convenția Europeană.

„Această ingerință nu este justificată și descurajează de a realiza în continuare rolul societății civile de câine de pază. În continuare, vom sesiza Curtea de la Strasbourg în vederea promovării și apărării drepturilor și libertăților fundamentale, inclusiv și pentru a schimba practicile administrative și judiciare vicioase”, a spus juristul Vitalie Zamă.  

Experta Lilia Ioniță, de la Centrul pentru Analiza și Prevenirea Corupțiie (CAPC), susține că tot ce ține de activitatea comisiilor de pre-vetting și de veting ar trebui să fie cât se poate de transparente, întrucât acestea efectuează o reformă extrem de importantă și necesară cum ar fi reforma justiției. „Aceste aspecte ar trebui să fie transparente. Dar noi suntem în fața unui exercețiu extraordinar, deaceea comisiile s-au acoperit legal cu o lege. Dar aici e vorba de credibilitate. Atâta timp cât va exista acest paravan, vor exista dubiii față de activitatea comisiilor, a secretariatelor”, a spus Lilia Ioniță. Mai multe detali despre importanța accesului la informația de interes public pentru credibilitatea instituțiilor publice în interviul de mai jos:     

Patimile din jurul distrugerii documentelor din pre-vetting și vetting 

În toamna anului trecut deputatul PAS, Vasile Grădinaru, a propus Parlamentului aprobarea unui amendament, prin care documentele adunate de comisiile de pre-vetting și de vetting să fie distruse imediat după încheierea evaluării. Propunerea deputatului a generat glume și controverse, căci a apărut în perioada când au fost obținute noi confirmări a faptului că în secretariatul Comisiei Pre-vetting sunt angajate mai multe persoane conectate la Parlament, Guvern și Președinție. Până la urmă amendamentul deputatului Grădinaru a fost respins.

Cu toate acestea, posibilitatea ca documentele adunate în cadrul vettingului să fie distruse rămâne, spune experții. Legea nr. 239 din 13 septembrie 2024, publicată în Monitoriul Oficial din 26 septembrie 2024, permite distrugerea acestor documente după transmiterea lor în format electronic către Consiliul Superior al Magistraturii sau Consiliul Superior al Procurorilor. 

Astfel, informația acumulată de comisiile de evaluare despre candidații la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, precum și a persoanelor apropiate ale acestora se păstrează, se arhivează, se radiază, se distruge în modul stabilit de regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei de evaluare. Radierea și distrugerea informației respective se efectuează după transmiterea acesteia către Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, către Consiliul Superior al Procurorilor.

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova a declarat că: „Radierea și distrugerea informațiilor acumulate pe parcursul procesului de evaluare împiedică verificarea autenticității probelor și compromite posibilitatea investigării abuzurilor și erorilor comise în cadrul acestui proces. Distrugerea documentelor acumulate în procesul de evaluare împiedică accesul la informații esențiale pentru justiție și societate, făcând imposibilă orice verificare ulterioară a corectitudinii și legalității evaluărilor. Transparența decizională este o componentă esențială a unei justiții echitabile și eficiente. Eliminarea documentelor compromite dreptul la apărare al celor evaluați, care nu vor putea contesta în mod eficient deciziile Comisiei de evaluare fără acces la informațiile relevante. Orice proces echitabil necesită păstrarea probelor pentru a permite contestarea și reevaluarea deciziilor”.

Comisia pre-Vetting a făcut atunci publice unele explicații, cu privire la opțiunea legislativă de a distruge materialele audierilor și informațiilor colectate în timpul procesului de evaluare.

„Toți candidații evaluați în temeiul Legii nr. 26/2022 au dreptul de a solicita acces la materialele de evaluare înainte de audiere sau în contextul contestării deciziei Comisiei. Inițial, Comisia a inclus toate materialele relevante în dosarul de evaluare al candidatului. Ca urmare a constatărilor Curții Supreme de Justiție în contextul procedurilor de examinare a contestațiilor privind deciziile Comisiei, Comisia și-a schimbat practica și din august 2023 include în dosarul de evaluare al candidatului toate materialele colectate în timpul procesului de evaluare. În toate procedurile de contestare a deciziilor Comisiei (decizii de evaluare inițiale sau reluate), o copie a dosarului de evaluare al candidatului a fost furnizată candidatului și Curții Supreme de Justiție”, se arată într-un comunicat al Comisiei.

De altă parte, experta anticorupție Cristina Ciubotaru menționează că problema nu trebuie abordată unilateral, pentru că, „distrugerea” materialelor evaluării este prevăzută chiar în Regulamentul de funcționare a Comisiei, ultima având și o altă opțiune de a stoca informația.

„Tot ce trebuie știut despre ultima modificare cu „distrugerea” materialelor evaluării este chiar aici, în art.16 pct. 4 din Regulamentul Comisiei Vetting: COMISIA ÎȘI DUPLICĂ TOATE FIȘIERELE ELECTRONICE PRINTR-UN SISTEM AUTOMAT DE BACK-UP. Nu de protecția datelor personale ale candidaților au grijă reformatorii, ei doar creează pretexte/prezumții legale precum că materialele evaluărilor nu ar mai exista, ca nu care cumva să ajungă în mîinile procurorilor într-o bună zi. Vestea bună este că toate materialele evaluării au fost demult duplicate și stocate cu grijă. Nu vor dispărea. Dar nici nu vom ști unde-s. Așa că propun să începem de pe acum căutările duplicatelor și back-up-ului tuturor materialelor Comisiei, să știe și procurorii încotro să trimită cereri de comisii rogatorii atunci când va fi să fie”, a scris experta pe pagina sa de socializare.

Conform Comisiei, toate materialele de evaluare sunt păstrate de Comisie în format electronic. Documentele pe hârtie sunt scanate și digitalizate și incluse în dosarul de evaluare al candidatului. O copie pe hârtie a materialelor de evaluare este furnizată candidatului, la cerere, și, în caz de contestare a deciziei Comisiei, Curții Supreme de Justiție.

„Până în prezent, Comisia nu a distrus niciun material de evaluare, deoarece mandatul său încă nu s-a încheiat. Mandatul Comisiei se va încheia la finalizarea examinării contestațiilor depuse împotriva deciziilor acesteia de către Curtea Supremă de Justiție. În prezent, există opt contestații împotriva deciziilor Comisiei pendinte la Curtea Supremă de Justiție. Având în vedere modificările legislative recente, Comisia își va modifica Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei pentru a transmite materialele de evaluare Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, respectiv, înainte de distrugerea acestora. Comisia va informa publicul cu privire la acest aspect”, se mai arăta în comunicatul Comisiei. 

Fosta magistrată Victoria Sanduța crede că secretomania în jurul dosarelor vine ca o mănușă celor care ar fi fost evaluați superficial.

„De ce eu trebuie să cred, după toate acestea, audierilor publice? Pe cineva comisia a trebuit să-l întrebe despre banii la chiloți și scutece pentru cei 5 copii, iar pe altcineva nu a întrebat mai nimic și în genere, despre candidații care au trecut prevettingul nu ştim mai nimic! Dar ei acum decid soarta şi cariera judecătorilor, deci ei decid cine face justiție și cum! Eu cred că dacă ei sunt aşa curați, atunci primii trebuie să iasă şi să spună despre faptul că sunt împotriva distrugerii probelor. Cică vor distruge probele, după ce le transmit CSM-ului?! Adică eu am întrebări la modul în care membrii CSM au trecut prevettingul și tot ei sunt cei care vor păstra probele?”, a scris Sanduța pe pagina sa de Facebook. 

Tăcerea lui Hebel

Comisia de pre-vetting și președintele acesteia Herman von Hebel au ignorat, în martie 2024, și cererile de informație a CIJM, trimisă în procesul de documentare a unei investigații privind imaginea nu tocmai curată a lui Hebel. În primul rând CV-ul lui Hebel nu era nicăie, pe nici o resursă informațională. Pe pagina Comisiei de pre-vetting erau doar două alineate despre biografia șefului acestei comisii, care verifica integritatea candidațiilor la funcția de membru al CSM. Am obținut CV-ul lui Hebel, neoficial, de la un deputat din Parlamentul Moldova, care ne-a rugat să nu meționăm de la cine am primit documentul. A fost mai ușor să contactăm instoituțiile la care lucra sau a lucrat oficialul, care ne-au răzpuns foarte repede și complet. Astfel am aflat că Hebel este angajat în calitate de judecător la o curte de apel din Olanda, ceea ce vine în contradicție cu legislația Republicii Moldova, în baza căruia el a fost angajat. 

Comisia de prevetting și președintele acesteia Herman von Hebel au reacționat abia după ce a fost publicată investigația jurnalistică  Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel. După publicarea anchetei, Hebel a devenit foarte activ și prezent în emisiuni televizate, la interviuri, în cadrul cărora a atacat nejustificat investigația, autoarea și portalul Anticorupție.md.   

Investigația jurnalistică, cea mai mediatizată pe parcursul anului 2024, a fost Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel. Ancheta scoate la iveală pete gri din trecut pe imaginea lui Herman von Hebel, președintele Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor - Comisia Pre-Vetting, dar și anumite probleme cu legislația din perioada actuală. Hebel a activat în anii 2013 – 2018, în calitate de grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga. Presa olandeză scria, în 2018, că activitatea administrativă a lui Herman von Hebel ar fi fost afectată de ilegalități și ar fi cauzat prejudicii Curții Internaționale Penale în valoare de cel puțin 760.000 euro.

Mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, ulterior criticată dur de judecători. Înalta Curte a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru reformă, iar judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse.

Ancheta jurnalistică constata, între altele, că Herman von Hebel a activat în calitate de judecător în Olanda și după ce deținea funcția de șef al Comisiei de Prevetting, ceea ce contravine legislației Republicii Moldova.

Investigația jurnalistică Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel a fost cea mai citită în 2024, pe portalul Anticoruptie.md, și una dintre cele mai mediatizate în presa națională, fiind citată de zeci de medii de informare. Toate interviurile pe care le-a oferit Hebel după publicarea investigației, pe parcursul anului, au vizat această anchetă jurnalistică. Materialul a produs discuții pe pot parcursul anului în diferite instituții publice - de la Parlament, Ministerul Justiției, partide politice și altele. Deputații din opoziția parlamentară au solicitat imediat după publicarea investigației discuții în plenul Legislativului, iar patru partide de opoziție au cerut, printr-o declarație publică, demitrea lui Hebel din funcția de președinte al Comisiei de prevetting.

 

 

Nu au lipsit nici atacurile asupra autoarei materialului, portalului Anticorupție.md și Centrului de Investigații Jurnalistice, unii oficiali, printre care președintele Parlamentului și ministra Justiției au atacat, în emisiuni televizate, și în declarații pentru presă, disprețuitor, portalul și investigația, fără să aducă barem un argument plauzibil.