Justiție

Creditele rapide, drepturile copiilor şi interesele de clan

Sute de oameni, ajunşi la limita sărăciei şi ademeniţi de „promoţiile” companiilor de microfinanţare rapidă, ajung să-şi piardă bunurile şi chiar să rămână pe drumuri pentru un împrumut de câteva mii de lei. Schema pare să fie una bine pusă la punct, cu implicarea sistemului judecătoresc. Dacă persoana vulnerabilă, având semnat un contract, nu reuşeşte să achite rata timp de câteva luni, datoria este transmisă unei companii de colectori, care acţionează în judecată debitorul. Urmează un proces în procedură simplificată, fără participarea datornicului, în urma căruia se dă curs tuturor pretenţiilor creditorului. În următoarea etapă sunt incluşi executorii judecătoreşti, care constată lipsa posibilităţii datornicului să achite integral şi imediat datoria. Urmează aplicarea sechestrului pe imobil şi vinderea la licitaţie. La nicio etapă dintre cele enumerate nu se ţine cont de motivele pentru care nu s-a achitat datoria, drepturile copiilor de a avea o locuinţă, situaţii de force-major cum ar fi pandemia, care a lăsat sute de cetăţeni fără locuri de muncă.

În această schemă a fost prinsă şi Georgeta Negruţă din Călăraşi, mamă a cinci copii pe care îi creşte singură. Pentru un credit de 6.000 de lei pe care nu a reuşit să-l ramburseze la timp, femeia este sunată aproape zilnic de executorii judecătoreşt şi somată să plece din casă cu copiii, dintre care cel mai mare are 12 ani, iar cel mai mic, doar patru anişori. Cazul a fost sesizat pe Harta Corupţiei a Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

A luat credite ca să-şi ducă copiii la şcoală

Casa familiei Negruţă

Georgeta Negruţă are 36 de ani şi lucrează infirmieră la Spitalul Raional Călăraşi, cu un salariu lunar de 2.400 de lei. Cu un an şi jumătate în urmă a divorţat de soţul violent, iar acesta, deşi munceşte în Polonia, refuză să trimită bani pentru întreţinerea copiilor. În septembrie 2019, Georgeta a luat un împrumut în mărime de 6.500 de lei de la compania de microfinanţare Zoom Credit pentru a-şi pregăti copiii de şcoală. Femeia era sigură că va putea achita rata şi dobânda lunară de 1.250 de lei în următoarele șase luni. Muncea la un atelier de fabricare a articolelor din piele, cu un salariu lunar de 6.000 de lei. Totodată, soţul de care încă nu divorţase i-a dat asugurări că după ce va pleca să muncească în Polonia, îi va trimite bani.

Primele două rate au fost achitate de Georgeta în noiembrie, respectiv decembrie 2019.

La finele lui 2019, Georgeta a rămas fără loc de muncă, întreprinderea la care lucra fiind închisă din lipsă de materie primă. La începutul anului 2020 îl reclamă pe soţul violent și începe procesul de divorţ.

Rămasă singură cu copiii, fără surse de existenţă, Georgeta Negruţă a depus o cerere la compania de microfinanţare ca să i se acorde o vacanţă de rambursare până îşi va găsi un loc de muncă, dar a fost refuzată. Peste puţin timp a început pandemia, a urmat starea de urgenţă, iar găsirea unui loc de muncă devenea tot mai dificilă.

Proces fulger, fără drept la apărare

SRL Zoom Credit a transmis datoria Georgetei Negruţă către compania de colectori Debt Recovery Group SRL. Ultima a înaintat o acţiune în instanţă, solicitând examinarea cererii prin procedură simplificată, fără prezenţa debitorului. La 17 septembrie 2020, Judecătoria Străşeni a emis o hotârâre prin care Georgeta este obligată să restituie către Debt Recovery Goup o datorie de 11.554 de lei, dintre care 6.833 de lei pentru credit, 357 de lei – dobânda, 3.056 de lei – penalităţile, 307 lei - cheltueli pentru asistenţa juridică şi 1.000 de lei – cheltuieli de judecată.

„Suma aprobată a fost de 7.000 de lei, dar mi-au reţinut pe loc un comision de 500 de lei pentru eliberarea creditului. Apoi am achitat 2.500 de lei. Am şi bonurile de la bancă. Poate dacă asistam la judecată, luau în consideraţie aceasta”, ne-a spus Georgeta Negruţă.

George Boţan. Sursa: Reţele de socializare

La 19 octombrie 2020, hotârârea care era cu drept de atac este declarată irevocabilă. Debitoarea nu a primit o copie sau cel puţin nu a fost înștiinţată că a pierdut un proces de judecată. Deciza era cu drept de atac, iar Georgeta se încadrează în categoria persoanelor care beneficiază de asistenţă juridică din partea statului.

Femeia susţine că a aflat despre decizia judecătorească de la executor.

Executorul Boţan, în acţiune

La data de 29 octombrie 2020, Debt Recovery Group SRL s-a adresat executorului judecătoresc George Boţan, cel care a stat câteva luni în arest preventiv, bănuit în dosarul Laundromatului rusesc. Boţan a fost supranumit de presă „executorul cu nouă vieţi”, pentru că a reuşit să scape de mai multe dosare penale şi proceduri disciplinare.

În aceaşi zi, Boţan a emis o o încheiere privind executarea silită şi aplicarea sechestrului pe toate bunurile, inclusiv pe cardul salariale. Codul de Executare nu permite aplicarea sechestrului pe cardul salarial. Sub sechestru ajunge şi jumătate din casa în care locuieşte femeia cu cei cinci copii, cealaltă râmânându-i fostului soţ după divorţ.

Georgeta a încercat să se înţeleagă cu executorul privind rambursarea eşalonată, achitând încă trei mii de lei în contul datoriei. „A zis că banca vrea toţi banii deodată, să împumut bani, că altfel voi fi dată afară din casă. I-am zis că am cinci copii şi mi-a răspuns că el nu este obligat să-mi crească copiii, că sunt alte servicii pentru aceasta. Am solicitat să-mi reţină lunar din salariu, aşa cum e prevăzut de lege, dar mi-a zis că nu le convine nici aşa, că am salariul prea mic. La un moment am ajuns în aşa o depresie, încât îmi venea să-mi pun capăt zilelor. Dar m-am gândit la copilaşi, că rămân singuri. Apoi viaţa mea chiar costă șase mii de lei?”, ne-a spus Georgeta.

Femeia a precizat că este în special şantajată de către Radu Voicu, asistentul executorului Boţan: „A venit de mai multe ori la mine acasă şi îmi telefonează aproape în fiecare zi. Strigă, mă umileşte, mă ameninţă, mă întreabă dacă mi-am găsit unde să plec cu copiii, căci casa îmi va fi vândută în contul datoriei”.

La 22 martie, George Boţan a contractat o firmă privată pentru evaluarea casei familiei Negruţă în scop de comercializare.

Cum se justifică executorul

George Boţan susţine că este corect şi că nu a încălcat legea. „Georgeta Negruţă este o răuplatnică care nu vrea să plătească datoria şi a apelat la presa galbenă. Noi ne facem corect munca. Trebuie să vă gândiţi şi la cealaltă parte, care este în pierdere şi are drepturi asupra bunurilor sale. Chiar nu înţeleg de ce vă implicaţi. Şi ce dacă are cinci copii? Eu n-am nicio atribuţie. Sunt instituţii ale statului care trebuie să aibă grijă de ei. Lasă să-i achite statul datoria”, ne-a declarat George Boţan.

Georgeta Negruţă, somată să părăsească gospodăria

Radu Voicu ne-a sfătuit să nu ne implicăm. „Georgeta Negruţă refuză vehement să achite datoria. Zice că nu are de unde lua bani. Trebuia să se gândească atunci când a luat împrumutul. Debitorul a solicitat să-i urmărim bunul imobil şi noi asta facem. Nu înţeleg de ce se implică jurnaliştii în activitatea executorilor. Noi nu ne implicăm în activitatea voastră”, ne-a reproşat Voicu.

Cine stă în spatele companiei de creditare

Firmele Zoom Credit şi Debt Recovery Grup au aceeaşi adresă juridică şi sunt gestionate din umbră de către avocatul Valeriu Sârcu, iar în calitate de administratori oficiali figurează soţia şi soacra apărătorului.

SRL Debt Recovery Group a fost înregistrată în martie 2017 de către Angela Bossa Cazac, de specialitate psiholog, care este şi administratoarea oficială a firmei. La începutul anului 2018, Angela Bossa Cazac s-a căsătorit cu un neamţ şi a plecat să locuiască la el. Întreprinderea are activităţi oficiale în domeniul juridic, de consultanţă pentru afaceri, intermedieri financiare, precum şi în domeniul imobiliar.

În 2018, Debt Recovery Group a fondat organizaţia de micofinanţare nebancară Zoom Credit. Pe post de co-fondatoare apar două tinere mămici, Natalia Morăraşu şi Stela Sârcu, ambele cu soţi avocaţi. Stela Sârcu, absolventă a Universităţii de medicină, este fiica Angelei Bossa Cazac şi figurează în calitate de administratoare a firmei de microfinanţare. Ambele firme se regăsesc într-un birou de pe strada Decebal 76/4.

Soţii Stela şi Valeriu Sârcu  Sursa: reţele de socializare

Am telefonat la Zoom Credit şi am cerut să discutăm cu administratoarea Stela Sârcu. Operatorul ne-a spus că nu este, iar pentru orice întrebare să-l contactăm pe soţul doamnei, avocatul Valeriu Sârcu.

Valeriu Sârcu a refuzat să facă declaraţii, moivând că nu avem procură sau altă împuternicire de a o reprezenta pe Georgeta Negruţă... în presă. Apărătorul nu a fost convins nici cu argumentele din Legea presei sau dreptul la replică: „Eu sunt soţul administratoarei şi avocatul firmei. Nu sunt obligat să vă răspund. Dumneavoastră nu o reprezentaţi legal pe doamnă”.

Nina Lozan, ex-preşedinta Uniunii Avocaţilor din Moldova, ne-a declarat, cu referinţă la articolul 11 din Legea cu privire la avocatură, că orice funcţie remunerată este incompatibilă cu funcţia de avocat, cu excepţia activităţii ştiinţifice sau didactice.

Am sunat la Debt Recovery Credit ca să luăm o reacţie de la Angela Bossa Cazac. Ne-a răspuns o femeie care s-a prezentat juristă. Aceasta a spus că nu putem discuta cu administratoarea, iar toate întrebările le rezolvă ea.

Ce spun autorităţile

Iurie Filip, director-adjunct al Comisiei Naţionale a Pieşei Financiare, dă vina pe lacunele din legislaţie. „Din păcate, aceasta este realitatea, aşa e legea. Oamenii iau credite fără să analizeze dacă le vor putea restitui, iar atunci când sunt obligaţi să întoarcă datoriile şi nu au de unde, se plâng. Eu am propus ca să trecem şi noi la practica altor state europene, ca persoanele fizice, la fel ca persoanele juridice, să aibă dreptul la procesul de insolvabilitate atunci când sunt în incapacitate de plată. Astfel, am putea evita cazuri similare celui de la Călăraşi. Anul trecut au fost operate modificări la legislaţie ca suma dobânzilor neachitate şi a amenzilor pentru întârziera rambursării ratei lunare să nu depăşească valoarea creditului. Adică, a luat omul 10 mii de lei, iar dacă nu reuşeşte să-i restituie la timp, să nu fie impus să achite mai mult de 20 de mii. Astfel am reuşit să punem capăt unui fenomen, când în urma unui credit de 5 mii de lei se ajungea la datorii de peste 100 de mii de lei”, a precizat funcţionarul.

Iurie Filip a declarat că nu se va renunţa la organizațiile de microfinanţare, iar serviciile lor sunt foarte necesare pentru populaţie: „Datorită organizaţiilor de creditate nebancară au fost salvate vieţi. Închipuiţi-vă că cineva are nevoie de medicamente sau de o intervenţie urgentă. Procesul de creditare la bănci este mai anevoios şi condiţiile sunt mai dure. Dar la organizaţiile de creditare nebancară creditul se eliberează în 15-20 de minute. Beneficiarii trebuie să înţeleagă că sunt bani străini, că aceştia costă şi trebuie rambursaţi la timp”.

Maia Bănărescu, avocata poporului pentru drepturile copilului, la fel, susţine că situaţia este provocată de legislaţia imperfectă. „Interesele copilului sunt primordiale şi trebuie să prevaleze asupra altor interese. Orice s-ar întâmpla, nu trebue de admis ca ei să rămână fără locuinţă şi surse de existenţă. Dar legea nu protejează copiii atunci când este vorba de recuperarea datoriilor, împărţirea averii, vinderea imobilelor etc. Avem înregistrate zeci de astfel de cazuri. Noi batem demult clopotele şi am propus amendamente la legislaţie ca să ţină cont de interesul primordial al copilului atunci când este vorba de anumite acţiuni ce ţin de imobile”, a spus Maia Bănărescu.

Săptămâna trecută, preşedinta Maia Sandu a venit cu o inițiativă legislativă care prevede modificări la Codul de Executare, astfel încât să fie interzisă urmărirea şi confiscarea imobilelor cu destinație locativă care sunt singurul loc de domiciliu al debitorilor şi familiilor lor. „Prevederile proiectului de lege au scopul de a proteja oamenii care au datorii și se află într-o situație financiară defavorabilă, de evacuări abuzive din propria locuință în anumite situații de risc. Cadrul normativ trebuie îmbunătățit pentru a nu permite ca cetățenii să fie lăsați fără loc de trai pe timp de iarnă, în situație de urgență sau a nu admite ca sechestrarea locuinței să fie dispusă pentru o datorie mică”, a argumentat președinta.

Pe piaţa de creditare nebancară din Republica Moldova activează 166 de companii financiare. Doar în perioada de nouă luni ale anului 2020 au fost acordate credite de 8.051.273.838 de lei. În prezent, cel puţin 450.000 de moldoveni sunt datori la organizaţiile de microfinanţare, fiecăruia revenindu-i în medie 17.891 de lei.

 

Articolul a fost realizat în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA. 

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii