Zece zile de închisoare, 30 de zile de arest la domiciliu și peste trei ani de hărțuire în organele de drept. Este calea sinuoasă spre dreptate a unui funcționar public de la Rezina, prins, fără temei, în malaxorul justiției moldovenești. Mai întâi a fost un dosar penal cu învinuiri neîntemeiate, apoi constatarea că a fost o confuzie de nume. Cu toate acestea, procurorii și polițiștii care au pus la cale pornirea unui dosar, fără probe, nu au avut suficient curaj să-și recunoască greșeala. Este cazul lui Alexandru Răileanu, jurist în cadrul Oficiului cadastral din Rezina, reținut acum doi ani de organele de drept, pentru un presupus fals în acte publice. La trei ani și jumătate de la pornirea dosarului penal, Judecătoria Orhei cu sediul la Rezina a constatat că învinuirea a fost neîntemeiată și a obligat procuratura să-l scoată pe Răileanu de sub urmărirea penală. Funcționarul este determinat să-și reabiliteze bunul nume și să obțină tragerea la răspudere a reprezentanților organelor de drept pentru abuzurile pe care le-au comis. 

De trei ani, după ce a fost încarcerat, apoi plasat în arest la domiciliu, Alexandru Răileanu nu reușește să-și reabiliteze bunul nume și să-i facă să răspundă pe cei care i-au încălcat drepturile, sfidând buchia legii. Totul se împotmolește în justiție. Omul este convins că polițiștii și procurorii care ar fi acționat la comanda conducerii din 2017 a raionului Rezina, sub egida Eleonorei Graur, încearcă acum să influențeze urmărirea penală, astfel încât să mușamalizeze cazul și să evite răspunderea pentru faptele comise. Acest caz a fost investigat de reporterii Centrului de Investigații Juralistice și ai săptămânalului regional de la Rezina „Cuvântul”. 

Recent procurorul Ion Bernaz de la Procuratura Rezina, obligat de instanţa de judecată, a emis ordonanța de a-l scoate integral de sub urmărirea penală pe Alexandru Răileanu pe motiv că „în acțiunile lui nu sunt elementele infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) şi 332 alin. (1) Cod Penal”, care i-au fost incriminate acum trei ani și jumătate.

Învinuire suptă din deget

Amintim, că Inspectoratul de Poliție Rezina a pornit urmărirea penală împotriva lui Alexandru Răileanu la 3 august 2017, în baza art. 327 alin. (2) lit. b _l) şi art. 332 alin. (1) din Codul penal (Folosirea intenţionată de către o persoană publică a situaţiei de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, săvârșită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau în interesul unei terţe persoane și înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acţiuni au fost săvârşite din interes material sau din alte interese personale).

Prin ordonanța procurorului general Eduard Harunjen din 7 august 2017, „efectuarea urmăririi penale în cauza nr. 2017280267 a fost încredințată Inspectoratului de Poliție Rezina” sub conducerea Procuraturii Rezina. 

La 16 august 2017, Răileanu a fost reţinut, iar peste două zile – judecătoarea de instrucţie de la instanța de fond din Orhei, Viorica Severin, a emis pe numele funcționarului un mandat de arestare pe un termen de 30 de zile.

Două săptămâni mai târziu, Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău admite recursul declarat de avocatul Vasile Vântu, casează încheierea din 18 august 2017 a Judecătoriei Orhei sediul Rezina şi dispune arestarea lui Alexandru Răileanu la domiciliu pe un termen de 30 de zile. 

La 7 noiembrie 2017, Răileanu este pus sub învinuire, incriminându-i-se oficial comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) şi art. 332 alin. (1) din Codul penal.

Prin ordonanța din 2 noiembrie 2017 a adjunctului procurorului-şef al Procuraturii raionului Rezina, Anatolie Maliuta, la cauza penală nr. 2017280267 este conexată și cauza penală pornită la data de 5 septembrie 2017 în baza art. 352 alin. (1) din Codul penal.în care erau vizate alte trei persoane: omul de afaceri Serghei Bagrin, ex-primarul orașului Rezina, Mihail Cuț, și ex-secretarul Consiliului Orășenesc, Alexei Cioric. 

Trei ani de mimare a urmăririi penale

În continuare, Alexandru Răileanu, fiind convins de nevinovăția sa și de faptul că dosarul n-are niciun suport legal, a înaintat către organele de drept naționale zeci de demersuri în care solicita accelerarea anchetei și trimiterea cauzei în judecată, de fiecare dată primind răspunsuri formale. 

Ulterior, o cerere similară a fost depusă la Judecătoria Orhei, sediul Rezina. Examinând-o, judecătorul Igor Negrean constată că dosarul respectiv „include preponderent demersuri de prelungire a termenului de urmărire penală ale ofiţerilor şi, respectiv, ordonanțe adoptate de procuror cu privire la prelungirea termenului de urmărire penală, precum şi copii ale unor acte emise de autorităţile publice locale sau de organele cadastrale, lăsând să se înțeleagă că organul de urmărire penală şi procurorul nu au întreprins şi nu au efectuat suficiente acţiuni semnificative pe marginea cauzei penale în vederea luării măsurilor prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă, a circumstanțelor cauzei, mai ales în ce privește situaţia petiționarului, existând astfel pericolul încălcării termenului rezonabil la efectuarea urmăririi penale“. 

Astfel, prin ordonanța procurorului general, Eduard Harunjen, din 1 februarie 2018, dosarul nr. 2017280267 este retras de la SUP al IP Rezina şi transmis la Centrul Național Anticorupție, unde s-a aflat de la 1 februarie 2018. În februarie 2020 dosarul a fost restituit Procuraturii raionului Rezina. În opinia inculpatului, o atare tărăgănare poate fi explicată doar prin faptul că Poliția și Procuratura nicidecum nu puteau găsi probe care i-ar demonstra vinovăția. Or, de la etapa punerii sub învinuire și până în prezent, organul de urmărire penală sau procurorul nu au întreprins niciun act procesual şi nicio acțiune de urmărire penală, cu excepția unei audieri suplimentare. 

Ce a stabilit instanţa

Examinând cererea lui Alexandru Răileanu și materialele dosarului penal intentat împotriva lui, magistratul Igor Negrean a ajuns la concluzia că acesta urmează să fie scos de sub urmărire penală fiindcă în acțiunile lui nu sunt elementele infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin.(1) CP şi 332 alin. (1) CP, deoarece nu au fost cauzate daune în proporţii considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice şi nu s-a probat înscrierea de către Alexandru Răileanu, în documente oficiale, a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor documente, acţiuni săvârşite din interes material sau din alte interese personale. Din aceste considerente, judecătorul i-a recomandat procurorului să accelereze urmărirea penală în cauza nr. 2017280267, cu adoptarea în termen de cel mult 30 de zile, în condițiile legii, a unei hotărâri finale față de învinuitul Alexandru Raileanu.

Procurorul Ion Bernaz s-a conformat deciziei instanței, recunoscând în ordonanța sa că:

„Organul de urmărire penală n-a stabilit că prin acțiunile sale cetățeanul Raileanu Alexandru a cauzat un prejudiciu material, efectiv, reflectat în echivalent bănesc Primăriei Rezina, fiindcă bunul imobil indicat ca subiect de litigiu nu a fost înstrăinat, dreptul de proprietate fiind în continuare înregistrat după Primăria Rezina. 

Suma de 89.688 de lei imputată lui Alexandru Răileanu reprezintă un eventual prejudiciu, legat de relațiile de arendă între Primăria Rezina şi SRL Bagser-Service şi nu are nimic în comun cu Alexandru Răileanu. 

Înregistrarea dreptului de proprietate asupra construcţiei 6701209.196.01, în Registrul bunurilor imobile efectuată de către registratorul Alexandru Răileanu s-a efectuat în temeiul procesului-verbal de recepție finală a construcției, de a cărui întocmire nu a fost competent dumnealui. La fel el nu a făcut careva înscrieri în cadrul acestui proces-verbal de recepție finală”. 

Cum rămâne cu oamenii fărădelegilor?

În anul 2017, Poliția și Procuratura din Rezina s-au evidențiat prin mai multe percheziții, arestări, dosare intentate, potrivit victimelor, la comanda administrației raionului. Caracterul ilegal al unora dintre acele acțiuni, inclusiv cazul lui Alexandru Răileanu, deja a fost demonstrat în judecată. Altele încă urmează să ajungă în instanță. Majoritatea autorilor ilegalităților similare continuă să rămână cu statutul de oameni ai legii, pentru că nimeni nu dorește să aprecieze după merit abuzurile și fărădelegile lor, care compromit imaginea organelor de drept din Republica Moldova.

Articolul a fost realizat în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.