După aproape două luni de la reținere, în iunie curent, dosarul lui Vadim Țăruș, cunoscut pe TikTok sub numele „Baba Galea, Nu vreau să tac”, a ajuns în instanță. Bărbatul a fost acuzat de propagandă a războiului, după ce a publicat pe contul său mai multe video care instigă la război, inclusiv în care lansa apeluri către liderul de la Kremlin să declanșeze o intervenție militară în Republica Moldova. Paradoxul este că mesajele sale critice la adresa guvernării și apelurile către președintele rus erau lansate din Germania, unde locuiește de mai mult timp. Diaspora moldovenească a adus votul decisiv în favoarea forțelor proeuropene în cadrul ultimelor scrutine. Tocmai de aceea, propaganda rusă își îndreaptă tunurile spre exponenții diasporei, care, odată convinși de un fals, îl pot multiplica și în rândul celor de acasă, consideră experții.

Mesaje cu consecințe legale

Activitatea online a lui Țăruș a fost documentată de Centrul pentru Combaterea Crimelor Cibernetice, Direcția Urmărire Penală a Inspectoratului Național de Investigații, în comun cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și el a fost arestat imediat ce a ajuns în Republica Moldova. Oamenii legii au anunțat atunci că bărbatul este suspectat că a publicat pe TikTok, YouTube și alte platforme online, materiale care ar promova și justifica acțiuni militare agresive, ar instiga la război, la extinderea conflictelor armate, precum și la ură și discriminare socială.

Reținut inițial pentru 72 de ore, Țăruș fusese pus sub învinuire pentru propaganda războiului și cercetat în libertate, sub control judiciar. În cadrul perchezițiilor desfășurate în iunie în automobilul utilizat de TikTok-er au fost ridicate telefoane, un dispozitiv de stocare USB și cartele SIM.

Deja pe data de 17 iunie, Vadim Țăruș a părăsit Republica Moldova.

Pe masa magistraților

La mijlocul lunii august, PCCOCS a comunicat pentru Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova că dosarul lui Vadim Țăruș a fost transmis în judecată în baza probelor privind întrunirea elementelor infracționale prevăzute de articolul 140 alin. (1) al Codului penal. 

Articolul 140 vizează „Propaganda războiului, răspândirea de informaţii tendenţioase ori inventate, instigatoare la război sau orice alte acţiuni orientate spre declanşarea unui război, săvârșite verbal, în scris, prin intermediul radioului, televiziunii, cinematografului sau prin alte mijloace”.

Potrivit legii, asemenea infracțiuni se pedepsesc cu amendă ce poate ajunge la 1500 de unităţi convenţionale (75.000 de lei) sau cu închisoare de până la 6 ani.

Ședința prealabilă în dosarul influencer-ului a fost fixată pentru sfârșitul lunii octombrie.

PCCOCS nu a comunicat dacă procurorii mai au în gestiune și alte dosare pe acuzația de propagandă a războiului.

După anul 2022, articolul 140 din Codul penal este aplicat într-un context nou, marcat de războiul purtat de Federația Rusă în Ucraina și de intensificarea campaniilor de propagandă și dezinformare. Riscul propagandei războiului și a dezinformării a fost subliniat clar de autorități, care au anunțat blocarea unor site-uri și investigarea unor persoane care ar fi răspândit informații tendențioase sau false. 

Dur, dar nu descurajant

Juristul Sergiu Bozianu notează că în legislația Republicii Moldova două infracțiuni cu obiectul incriminat apropiat – propaganda războiului și planificarea, pregătirea sau declanșarea războiului - sunt pedepsite destul de diferit.

„Pentru propaganda războiului Codul Penal la art. 140 alin. (1) prevede sancțiuni de la 0 – la 75 000 lei SAU pedeapsă penală de la 0 la 6 ani, iar pentru planificarea, pregătirea sau declanșarea războiului este prevăzută o pedeapsă de la 8  la 15 ani. Astfel, se observă o discrepanță majoră între cele 2 fapte care au un obiect de incriminare apropiat. Observăm că dacă în primul caz marja pedeapsei s-ar putea limita la o amendă simbolică de la 0 – la 75 000 lei sau detenție de la 0-6 ani, în ce-l de-al doilea caz, avem o marjă mult mai mică de discreție de la 8 la 15 ani. În aceste condiții, observăm că pedeapsa penală pentru propaganda războiului pare să fie mai puțin disuasivă.

Spre exemplu în România aceeași faptă prevede o pedeapsă penală de la 2 ani la 7 ani.”

 

„Am exagerat cu cuvintele”

În prezent, cel mai activ cont al lui Vadim Țăruș este cel de pe TikTok, unde are peste 222 mii de urmăritori. Alături de denumirea paginii „Nu vreau să tac” este amplasat steagul Rusiei, iar pe sigla paginii „Nu vreau să tac.ro”. Cel mai vechi video pe contul său a fost postat după revenirea sa în Germania, în iunie curent. În acel video, pentru care tânărul a închis opțiunea de a comenta, recunoaște că a greșit și a „exagerat cu cuvintele”.

„Am văzut deja multe și am înțeles multe. Nu din frică, ci din respect față de lege. De lege nu trebuie să ne temem, legea trebuie respectată și totul o să fie bine. Pe alocuri am greșit și eu, recunosc și am recunoscut asta. Da, am greșit în unele momente, am exagerat cu cuvintele”, spune Vadim Țăruș în video.

Totodată, el adaugă că sunt oameni mult mai periculoși, care se primblă la libertate, printre copii.

În postările sale pe TikTok el nu se mai referă la politică, „pentru că nu are rost”, critica la adresa autorităților moldovenești practic a dispărut, iar majoritatea video-urilor publicate pe profilul său vizează femeile, despre care vorbește folosind cuvinte denigratoare.

Vadim Țăruș mai indică printre canalele pe care poate fi contactat pagina www.nuvreausatac.ro, care oferă opțiunea de a transmite anonim mesaje cu diverse istorii și pe care sunt indicate modalitățile de susținere ale bloggerului. Țăruș are cont pe Instagram – cu doar câteva video, pe Telegram, unde nu sunt publicații și două conturi de Youtube, pe care le actualizează mai puțin activ.

Diaspora - țintă și partener în combaterea manipulării

Analistul politic Mihai Isac consideră că diaspora este o componentă importantă a electoratului și este o țintă strategică pentru dezinformare, „deoarece are capacitatea de a influența nu doar rezultatul alegerilor, ci și felul în care societatea moldovenească se raportează la democrație, la Uniunea Europeană și la viitorul țării”. Dincolo de transferurile de bani, contribuția diasporei este decisivă prin crearea imaginea statului în străinătate, participare politică, susținerea reformelor, subliniază el. Expertul notează că o persoană stabilită în Europa poate influența discuțiile din familie, din comunitatea de origine sau din cercul de prieteni, deci diaspora trebuie privită simultan ca țintă și ca partener în combaterea manipulării.

Autorii dezinformării folosesc cele mai diverse instrumentele pentru a distribui falsurile. „În septembrie 2025, mass-media a documentat circulația unor materiale false în grupuri ale diasporei din Franța și Germania. În grupuri destinat moldovenilor din Germania a fost distribuită o imagine falsificată, prezentată ca o copertă a revistei Vogue, care atribuia Maiei Sandu ținute de valori exorbitante. Mecanismul combina o acuzație de privilegiu cu aparența unei confirmări venite de la o publicație cunoscută”, punctează Mihai Isac. Într-un alt caz, un material care imita BBC invoca o cercetare inexistentă a Bellingcat, potrivit căreia 42% dintre voturile exprimate din străinătate la prezidențialele din 2024 ar fi fost înregistrate pe numele unor persoane decedate. Era o fabricație care împrumuta identitatea unor organizații cunoscute pentru a face acuzația credibilă.

La fel, în comunități ale diasporei au fost folosite mesaje despre presupuse amenințări la adresa tradițiilor și Ortodoxiei, au fost circulate falsuri despre închiderea secțiilor, inutilitatea votului sau presupusa votare la comandă a diasporei - exemplu de mesaj orientat spre descurajarea participării. Iar materialele, distribuite de entități care imitau instituții media autentice, au fost identificate în limbile engleză, franceză, germană, română și rusă.

Un alt instrument este divizarea celor din diasporă și a celor rămași acasă.

„Mass-media a prezentat, după alegerile din septembrie 2025, mesaje ale unor politicieni și oficiali ruși care combinau acuzațiile de fraudă cu ideea că guvernarea s-ar menține numai datorită diasporei. Aici nu mai este contestată doar administrarea votului, ci este sugerată o diferență de legitimitate între cetățenii din interiorul și din afara țării.”, subliniază Mihai Isac.

Vocea diasporei

Scrutinele din ultimii ani în Republica Moldova au arătat o mobilizare masivă a moldovenilor stabiliți peste hotare, iar rezultatele alegerilor demonstrează sprijinul majoritar al diasporei pentru orientarea proeuropeană a Republicii Moldova și pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Votul diasporei a fost decisiv și în cadrul referendumului, când a fost confirmată susținerea parcursului european al Republicii Moldova, și pentru victoria PAS, în 2025, care a cumulat 78,6% din voturi.

Comunitățile mari din diasporă, inclusiv cea din Germania, au susținut masiv partidul de guvernământ.

 

Centrul de Investigații Jurnalistice a investigat cum moldovenii din diasporă sunt racolați în calitate de observatori în cadrul alegerilor. În ancheta „Ofensiva DIASPORA. Cum Ilan Șor vrea să „rupă” voturi în străinătate” a fost descris cum cetățenii Republicii Moldova stabiliți în diferite țări Europene erau ademeniți cu sume generoase pentru „ajutor la evenimente pentru cetăţenii Moldovei din Europa”.

În investigația „CARUSELUL 38/223, LISABONA. CUM AM DEVENIT „OBSERVATORI” AI ALEGERILOR” am prezentat cum reporterul Anticoruptie.md sub acoperire a trecut întreg procesul de recrutare și instruire și a fost înregistrat în calitate de reprezentant al unui partid la o secție de votare din Lisabona.