Cadrul legal existent în Republica Moldova favorizează îngrădirea accesului la informația de interes public, sub pretextul protejării secretului de stat. La această concluzie au ajuns experții Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”, care au analizat legislația prin prisma Principiilor globale privind securitatea națională și dreptul la informație și au elaborat un șir de recomandări pentru autorități. Experții au înaintat 12 propuneri pentru Guvern și Serviciul de Informare și Securitate, care se referă atât la Legea privind secretul de stat cât și la documente conexe.

Principiile globale privind securitatea națională și dreptul la informație ( numite și Principiile Tshwane) au fost publicate pe 12 iunie 2013 și determină un șir de standarde privind corelarea dintre necesitatea de a asigura un grad de securizare a actelor publice referitoare la sectorul securitate națională și asigurarea dreptului fundamental la informație al cetățeanului.

Autoritățile trebuie obligate să explice motivul secretizării

Luând la bază aceste principii, juriștii au analizat legislația națională și au ajuns la concluzia că, de multe ori, accesul la informație este îngrădit în mod nejustificat, iar autoritățile nu informează aproape deloc publicul despre criteriile în baza cărora sunt secretizate anumite informații sau când acestea sunt desecretizate.

Astfel, una dintre primele recomandări ale experților se referă la obligarea autorităților de a declara motivele pentru secretizarea unei informaţii, dar și termenul pentru care aceasta nu va fi accesibilă pentru publicul larg. Acest lucru trebuie făcut, potrivit lor, prin adoptarea unei decizii scrise care să servească motiv pentru refuzul de a divulga informațiile solicitate.

„Atât în Legea cu privire la secretul de stat, cât și în Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităților publice și altor persoane juridice, precum și în nomenclatoarele departamentale și cele interdepartamentale trebuie introduse amendamente care să oblige autoritățile să explice motivele secretizării unei informații, gradul de secretizare și perioada pentru care aceasta urmează să fie ținută în secret”, susține Stela Pavlov, coordonator de proiecte la AO „Juriștii pentru Drepturile Omului”.

Juriștii mai recomandă ca publicul larg să aibă acces la nomenclatoarele departamentale și interdepartamentale (în care sunt listate informațiile care pot constitui secret de stat) prin desecretizarea acestora.

„Secretizarea, inclusiv a listelor cuprinzând categoriile de informaţii secrete, face, pe de o parte, ca legea să nu fie „accesibilă persoanei”, iar, pe de altă parte, să nu fie îndeplinită cerinţa previzibilităţii actului normativ, iar persoanele să nu-şi poată adapta comportamentul prevederilor legale şi să nu poată şti care sunt categoriile de informaţii exceptate de la liberul acces garantat prin lege”, menționează Stela Pavlov.

Juriștii pledează și pentru instituirea obligației de a elabora, publica și revizui și actualiza periodic pe pagina web a Comisiei interdepartamentale pentru protecția secretului de stat o listă detaliată a tuturor materialelor și documentelor secretizate deținute de autorități și persoane juridice. De remarcat că, ultima informație desecretizată de pe site-ul comisiei datează din anul 2010. În context, experții au cerut introducerea unor reglementări normative prin care Comisia ar fi obligată de a face publice rezultatele activității sale.

O altă recomandare a expeților ține de operarea unor amendamente în legislația cu privire la secretul de stat care ar obliga autoritățile să revizuiască periodic (de exemplu, cel puțin o data la 5 ani) informațiile atribuite la secret de stat, inclusiv refuzurile de a le divulga. „Asta înseamnă că la expirarea termenului de secretizare, informația ar trebui oferită în mod obligatoriu persoanei care a solicitat-o anterior, în perioada când această informație se afla încă sub parafa „secret”, susține Stela Pavlov.

Informații secretizate pe un termen nelimitat, o realitate în Republica Moldova

Printre neconcordanțele depistate de juriști se numără și faptul că legislația națională permite secretizarea unor informații pe o perioadă nelimitată de timp, asta în timp ce Principiile globale susțin contrariul. În Republica Moldova, chiar dacă există o durată maximă pentru secretizarea informației, există și prevederi care stabilesc că anumite informați pot fi secretizate pe termen nelimitat. La această categorie se referă, de exemplu, datele  despre persoanele care colaborează sau au colaborat confidenţial cu organe ce desfăşoară activităţi de informaţii, de contrainformaţii şi operative de investigaţii. Mai mult, în cazuri excepţionale, pentru anumite informaţii atribuite la secret de stat, Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat poate prelungi termenul de secretizare.

„Pledăm pentru excluderea prevederilor legale în partea ce ține de secretizarea unor informații pe un termen nelimitat și completarea cadrului legal cu prevederi clare și comprehensive în partea ce ține de prelungirea termenului de secretizare maxim, în condițiile unei noi decizii de a restricţiona accesul cu stabilirea unui nou termen concret de secretizare și enumerarea exhaustivă a informațiilor ce pot fi secretizate în mod excepțional”, susține juristul Vitalie Zamă.

În altă ordine de idei, juriștii solicită accelerarea procesului de elaborare/dezbatere/promovare/adoptare a proiectului legii speciale privind avertizorii de integritate, care urmează să elimine toate lacunele existente la moment în acest domeniu, inclusiv să protejeze avertizorii de integritate care sesizează mass-media. Potrivit lor, cadrul legal existent nu conține o lege specială dedicată avertizării de integritate și nici asigurării potecției avertizorilor în sectorul public și cel privat.

Juriștii le-au mai recomandat autorităților să introducă penalități pentru persoanele cu funcții de răspundere care au secretizat anumite informații în mod neîntemeiat, dar și să stabilească criterii foarte clare de atribuire a parafelor de secretizare ”strict secret”, ”secret”, ”confidențial” și ”restricționat” și a modalității de delimitare a acestora.

Directorul Institutului de Politici Publice de la Chișinău, Arcadie Barbăroșie, susține că autoritățile publice ar putea fi deschise la schimbări asupra legii ce ține de secretul de stat, însă este nevoie de un proiect bine pus la punct cu prevederi clare.

„Există situații în care autoritățile sunt perfect conștiente că legislația nu se respectă sau că legislația este contradictorie și nu vor să schimbe legislația. Da, sunt și cazuri din astea, și aici trebuie presiune. Autoritățile pe de o parte vor, dar nu au când, dar pe de altă parte nu vor și nu o vor schimba, atâta timp cât nu va exista presiune enormă din partea societății asupra lor”, a mai spus Barbăroșie.

Propunerile de modificare a legislației în domeniul secretului de stat urmează a fi transmise autorităților.

Materialul este realizat în cadrul proiectului „Promovarea implementării eficiente a Principiilor Globale privind Securitatea Națională și Dreptul la Informare în Republica Moldova apelând la sistemul judiciar și litigare cu caracter strategic”, implementat de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul financiar al Departamentului Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros-Moldova.