• 4,5 mln de lei din banii contribuabililor au mers la pensii şi indemnizaţii ilegale pentru procurori
• Curtea de Apel a obligat, pentru a doua oară, Procuratura Generală să furnizeze Centrului de Investigaţii Jurnalistice informaţiile privind numele procurorilor care, în anii 2002-2003, au ridicat ilegal pensii şi indemnizaţii

Ani la rând, Puterea promite deschiderea sistemului de guvernare către cetăţeni. Atitudinea autorităţilor, faptele concrete ale acestora probează, însă, contrariul. Exerciţiul dreptului la informaţie în Republica Moldova a reliefat deja câteva categorii de informaţii pe care autorităţile refuză cu înverşunare să le facă cunoscute opiniei publice şi care alcătuiesc un soi de zone gri ale vieţii publice. Printre acestea se numără politica cadrelor, gestionarea banilor publici, mărimea salariilor şi, mai nou, mărimea pensiilor unor categorii de foşti funcţionari sau angajaţi ai organelor de drept.  

De trei ani, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIN) se zbat să dovedească o fraudă de proporţie admisă de chiar cei care trebuie să fie garantul respectării legii în stat. Procuratura Generală apără însă cu înverşunare Guvernul care a  adoptat o hotărâre neconstiţională  prin care, la propunerea procurorului general, a fost lărgită categoria lucrătorilor organelor procuraturii care au dreptul să beneficieze de pensii la împlinirea vârstei de 50 de ani. În baza acestei hotărâri  un şir de procurori s-au căpătuit ilegal cu pensii de mii de lei şi cu indemnizaţii de zeci de mii. Pentru pensiile şi indemnizaţiile ridicate ilegal de procurori din bugetul statului, după cum am aflat, au fost alocaţi aproape 4,5 mln de lei. Dacă anterior, la vârsta de 50 de ani, se puteau pensiona doar procurorii şi judecătorii cu un stagiu de minim 12,5 ani, apoi, după intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr.73 din 28 ianuarie 2002, de acest drept au putut beneficia şi jurişti care au activat în comitetele Partidului Comunist, în organele de conducere ale Sindicatelor, etc. Nu este greu să deduci că documentul s-a elaborat de către un grup de persoane, în interesul unei găşti. După cum vedem, cei plătiţi să lucreze în interesul poporului, şi-au creat legi pentru a-şi asigura propriul confort.

Corupţia în procuratură

Hotărârea în cauză a fost elaborată nu fără interes. La acel moment se lucra la proiectul unei noi legi cu privire la procuratură, în care se stipula că doar lucrătorii operativi cu peste 12 ani de muncă în organele procuraturii pot ieşi la pensie la împlinirea vârstei de 50 de ani. Deci, s-a mizat pe faptul că hotărârea respectivă va fi în vigoare doar o perioadă foarte scurtă, timp în care mai mulţi angajaţi ai procuraturii, cu trecut în fosta nomenclatură, aveau să ridice pensii enorme şi indemnizaţii la fel de mari, iar după intrarea în vigoare a Legii privind procuratura, această hotărâre îşi va pierde efectul. Şi, deci, nimeni n-o să verifice dacă pensiile şi indemnizaţiile au fost ridicate legal. Este bine gândit, nu avem ce spune. Numai că pierdanţii în această afacere am fost noi, contribuabilii, deoarece procurorii care au ridicat ilegal pensii şi indemnizaţii au sărăcit bugetul de stat cu câteva milioane de lei.

Guvernul complice  

Toate acestea s-au făcut cu acordul tacit al Guvernului şi al Parlamentului. Guvernanţii ştiau cu bună seamă că acest document este neconstituţional, deoarece stabilirea pensiilor şi a categoriilor de beneficiari se face doar prin lege organică. Paradoxul este că pe nimeni nu a pus în gardă faptul că pensiile se acordă printr-o hotărâre de Guvern. Mai mult, unii dintre procurorii pensionaţi la împlinirea vârstei de 50 de ani, în anii 2002-2003, au beneficiat de  indemnizaţii unice în mărime de câteva zeci de mii de lei. Aceasta, în pofida faptului că, potrivit legii, de asemenea indemnizaţii pot beneficia doar cei care, la atingerea vârstei de pensionare, se concediază din organele procuraturii. Mulţi dintre procurorii care au ridicat indemnizaţiile respective  continuă şi acum să activeze în procuratură. Aceştia, pe lângă salariul de funcţie şi pensia de mii de lei, s-au mai făcut şi cu indemnizaţii unice între 40 şi 60 de mii de lei.

Ilegalităţi acoperite

Din aprilie 2003, când am semnalat despre fraudele admise la pensionarea unui grup de procurori, am tot bombardat autorităţile cu demersuri prin care solicitam verificarea legalităţii acordării pensiilor şi indemnizaţiilor procurorilor şi a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.73 din 28 ianuarie 2002. Pe această cale au fost sesizaţi şeful statului, preşedintele Legislativului, Comisia juridică a Parlamentului, liderii fracţiunilor parlamentare, Ministerul Finanţelor, Curtea de Conturi şi CCCEC. Toţi au tratat cu superficialitate cererea noastră, iar mulţi, între care şi liderii fracţiunilor parlamentare, chiar au ignorat-o. Daca noi ne lăsam bătuţi, această problemă, aşa cum se dorea, avea să fie trecută cu vederea. Pentru că din răspunsurile primite de la Preşedinţie şi Comisia juridică a Parlamentului am dedus că puterea este interesată să acopere ilegalităţile comise de Guvern în complicitate cu fosta conducere a PG.  

70,7 mii de lei delapidaţi  

Abia după ce am solicitat PG să examineze informaţiile din investigaţiile noastre în baza art. 274 din Codul de procedură penală, care prevede începerea urmăririi penale, conducerea acestei instituţii ne-a confirmat că o comisie specială a verificat „legalitatea achitării indemnizaţiilor unice de concediere a procurorilor” şi a stabilit că „din cauza aplicării eronate a prevederilor legii cu privire la statutul judecătorului, pe parcursul anului 2002, de către comisia specializată a Procuraturii Generale au fost admise supraplăţi şi achitări neîntemeiate la compartimentul dat în sumă totală de 70738,04 lei”. În răspunsul PG se mai spunea că întrucât „controlul a fost în imposibilitatea de a aprecia gradul de vinovăţie al fiecărui  membru al comisiei, iar la moment au fost întreprinse măsuri privind restituirea sumelor băneşti achitate neîntemeiat, la 13.05.2004 a fost emisă o rezoluţie de a nu porni urmărirea penală”. După cum vedem, insistenţele noastre nu au rămas în van: până la urmă procuratura a fost nevoită să recunoască că s-au admis abuzuri şi că banii vor fi întorşi bugetului de stat.  

Peregrinări prin instanţe de judecată 

Cum este şi firesc să procedăm, odată ce am aflat că s-au comis fraude în gestionarea banilor publici, am insistat să aflăm dacă banii delapidaţi au fost returnaţi bugetului public şi dacă a fost sau nu stabilită vinovăţia celor care au facilitat însuşirea banilor publici,  numele celor care au fost obligaţi să restituie indemnizaţiile la pensie însuşite neîntemeiat. De aici mai departe solicitările noastre au fost ignorate de PG. Ca să obţinem răspuns la solicitările de informaţie, care, de altfel, este de interes public, am fost nevoiţi să atacăm Procuratura în judecată. Procesul de judecată, început în 2004, încă nu a luat sfârşit. La 7 iunie 2005, Curtea de Apel a obligat PG să satisfacă cererile de informaţie ale jurnaliştilor, decizia însă a fost atacată în Curtea Supremă de Justiţie, care, la rândul ei, a remis cauza Curţii de Apel spre reexaminare.

Un nou proces câştigat împotriva Procuraturii 

La 9 martie curent, Curtea de Apel a pronunţat, pentru a doua oară, o hotărâre prin care obligă PG să furnizeze jurnaliştilor CIN informaţiile privind numele procurorilor care, în anii 2002-2003, au ridicat ilegal pensii şi indemnizaţii şi au fost obligaţi să restituie bugetului de stat banii însuşiţi neîntemeiat; suma restituită până în prezent şi natura măsurilor luate pentru restituirea supraplăţilor în mărime de 70,7 mii de lei achitate neîntemeiat procurorilor sub formă de pensii şi indemnizaţii; mărimea prejudiciului cauzat statului ca urmare a aplicării prevederilor unei hotărâri de Guvern neconstituţionale, lista membrilor comisiei pentru stabilirea pensiilor lucrătorilor procuraturii şi a comisiei care a efectuat controlul legalităţii achitării indemnizaţiilor unice de pensionare a procurorilor.  

Nici acum, după ce instanţa a obligat din nou să facă publice informaţiile despre acordarea pensiilor şi indemnizaţiilor de pensionare, PG nu se grăbeşte să execute decizia instanţei. Întrucât hotărârea Curţii de Apel din 9 martie poate fi atacată cu recurs „în termen de 15 zile”, aşa cum este notat chiar în textul documentului, la peste şase săptămâni de la pronunţarea deciziei, am constat că aceasta încă nu a fost făcută cunoscută PG. Acest tertip cunoscut deja este utilizat în mod special pentru a tărăgăna executarea deciziei, întrucât termenul de recurs decurge din momentul în care s-a luat cunoştinţă cu hotărârea judecăţii.

Deşi în acest caz sunt evidente faptele de corupţie, demnitarii şi organele de drept şi de control pe care i-am sesizat continuă să se ocupe de treburile lor, de parcă numai nouă, jurnaliştilor, ne trebuie să întoarcem milioanele delapidate din bugetul statului.