Angajamentul coaliției de guvernământ de a obține responsabilizarea judecătorilor prin măsuri hotărâte deocamdată rămâne neonorat. Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale care apără drepturile omului constată că justiția continuă să furnizeze decizii și hotărâri vădit ilegale și care încalcă drepturile omului.

Unul dintre cele mai semnificative este dosarul lui Mihai Corsacov, care ajuns la CEDO, i-a adus Moldovei o condamnare pentru aplicarea torturii de către polițiști. Culmea este, susține juristul Ion Guzun, că polițiștii care l-au făcut invalid pe Corsacov nu mai pot fi pedepsiți, deoarece a expirat termenul de prescripție. Iar asta – din cauza judecătorilor care au tărăgănat examinarea cauzei.

Ion Guzun: „Băiatul a fost maltratat de către polițiști. Moldova a fost recunoscută vinovată pentru dreptul la libertate și integritate fizică, băiatul a fost bătut, maltratat, este în prezent invalid, este certificat medical. Atât de mult a durat aceste proceduri de intentare a dosarelor penale că conform legii a expirat termenul de intentare a unui dosar penal împotriva polițiștilor. Reiese că nu sunt responsabili nici judecătorii, nici polițiștii. Iar noi, cetățenii de rând foarte repede mergem prin instanțe, ni se aplică amenzi, suntem condamnați și apare o diferență de echitate. Anumite grupuri, clanuri, grupuri profesionale nu pot răspunde conform legii, deși legea stabilește că suntem egali, iar cetățeanul de rând într-un an este examinat și condamnat”.

Atunci când li se reproșează că au pronunțat hotărâri declarate de CEDO ilegale, judecătorii se apără spunând că au judecat în baza probelor din dosar. Juriștii spun însă că de cele mai multe ori, în cazurile ajunse la CEDO, se constată că probele ridicau mari semne de întrebare în ce privește corectitudinea dobândirii lor. Iar judecătorii au omis cu bună știință să verifice asemenea suspiciuni. Din nou, Ion Guzun:

Ion Guzun: „Judecătorii zic că noi am emis hotărâri în baza probelor aduse. Oare nu îți apare la un moment dat ideea că anumite probe au fost dobândite ilegal, sau nu au fost anumite presiuni fizice sau psihice asupra persoanei respective. Corsacov era adus apucat de sub braț de doi polițiști. Procurorul a zis că el se preface. În ghilimele spun el se preface deja pentru toată viața”M

Cu excepția judecătorului de instrucție Dorin Popovici, care a fost demis, alți judecători care au comis încălcări în zecile de dosare intentate protestatarilor din 7 aprilie 2009 au rămas nesancționați, mai spune Ion Guzun. Faptul este cu atât mai evident cu cât în rândul procurorilor au fost aplicate mai multe sancțiuni, inclusiv demiteri legate de evenimentele din aprilie 2009.

Structura care recepționează reclamațiile cu privire la activitatea judecătorilor este Consiliul Superior al Magistraturii, însă ca o plângere să se transforme într-o sancțiune, unul dintre membri trebuie să o verifice, la indicația președintelui Consiliului și să inițieze o acțiune disciplinară. Abia dupa aceasta acțiunea este examinată de Colegiul Disciplinar care recomandă sancțiunea. Deocamdată nu se știe din ce motive, în foarte puține cazuri în baza plângerilor sunt inițiate acțiuni disciplinare, spune președintele Colegiului Disciplinar, Nicolae Roșca. Soluția pe care o vede Nicolae Roșca este schimbarea modalității de a numi membrii Consiliului Superior al Magistraturii dar și o mai mare rigurozitate în numirea judecătorilor în funcție.

Nicolae Roșca: „Statul trebuie să promoveze în calitate de judecător pe cei mai buni reprezentanți ai săi. Și dacă reprezentanții statului nu adoptă hotărârile corect, statul este cel care să ducă ... eu cred că problema cea mai principială pentru noi este că în calitate de judecători astăzi nu sunt promovați oameni nu doar după criterii profesionale, dar și morale, personale pe care le au”.

Anul trecut, la CSM au fost depuse peste 2000 de plângeri împotriva magistraților , dar Colegiul disciplinar a examinat 52 de acțiuni disciplinare, dintre care doar 13 s-au soldat cu avertismente sau mustrări, într-un caz s-a propus demiterea judecătorului, iar restul acțiunilor au fost respinse sau suspendate. Nicolae Roșca spune că schimbarea componenței Consiliului Superior al Magistraturii nu a adus îmbunătățiri în ce privește tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor care comit încălcări. Membrii actualului Consiliu continuă să îi îngradească pe colegii lor de răspundere chiar și atunci când ajung la concluzii sigure că au fost comise încălcări, spune președintele Consiliului Disciplinar.

Am încercat să discutăm la acest subiect și cu președintele nou ales al Consiliului Superior al Magistraturii, Nicolae Timofti. Însă pe tot parcursul săptămânii trecute nu am reușit să luam legătura cu el. Vom reveni la acest subiect cu un punct de vedere al CSM în una din rubricile viitoare