30 de procese-verbale inițiate de poliție pe numele participanților la protestul din august 2025, desfășurat de partidele afiliate blocului Victorie/Pobeda, au ajuns în instanță. Astfel, unii fruntași ai protestelor s-au ales cu amenzi care variază între 900 și câteva mii de lei. Totodată, soarta a cel puțin 100 de contravenții raportate atunci de oamenii legii rămâne învăluită în mister. Anunțat de Ilan Șor ca fiind începutul unor acțiuni non-stop împotriva guvernării PAS, protestul a fost, de facto, ultimul în care s-au pompat resurse considerabile. Unii experți susțin că „nemulțumirile în masă” ar putea reînvia în preajma următoarelor exerciții electorale. În același timp, riscurile de destabilizare rămân crescute, în contextul interesului constant al Rusiei de a influența procesele socio-politice din Republica Moldova.
Ultimul protest „mare” al lui Ilan Șor
Sâmbătă, 16 august 2025, adiacentul Gării Feroviare. Câteva zeci de persoane s-au alăturat protestelor neautorizate anunțate de Ilan Șor, refugiat la Moscova și condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare. Anunțată cu promisiuni de remunerare ilegală a participanților și cu avertismentele autorităților că aceasta urma să fie finanțată din surse nedeclarate și ilicite, acțiunea „masivă” de protest a suferit un false start.
În dimineața zilei, poliția a ridicat câteva corturi chiar de pe peronul gării, unde câțiva tineri au dat tonul protestelor. Acțiunea a durat câteva minute, iar oamenii legii au inițiat 13 procese-verbale pe numele participanților. Așa cum unii dintre ei nu au atins majoratul, responsabilitatea pentru participarea la acțiunea neautorizată a căzut pe umerii părinților.
În paralel, zeci de persoane se adunau pe aleea din preajma gării. Poliția i-a îndemnat să plece, astfel că participanții au fost nevoiți să-și schimbe locația acțiunii. Unii dintre ei s-au ales cu amenzi.
Protestul urma să devină unul non-stop, dar și unul dintre cele mai costisitoare pentru gruparea dirijată de Ilan Șor. Ultimul și-a îndemnat susținătorii să participe la proteste antiguvernamentale și a anunțat recompense financiare pentru cei care vor participa. Șor a promis că va plăti câte 3.000 de dolari lunar fiecărei persoane care va lua parte zilnic la manifestație.
„Știu că mulți dintre voi sunteți nemulțumiți de politica autorităților. Nu vă place să plătiți în plus pentru gaz și electricitate. Ați obosit de propaganda occidentală, de sărăcie și de promisiuni goale. Dar, în același timp, înțeleg foarte bine de ce tăceți. Sunteți intimidați. Ei vă arată ce pățesc cei care merg împotriva puterii. Evghenia Guțul — un exemplu elocvent. În plus, vă este teamă că veți pierde locul de muncă. Există o singură cale — înlăturarea acestui regim. Vă îndemn pe toți să ieșiți sâmbătă, la ora 15:00, în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN). Și să rămâneţi acolo atât timp cât este nevoie, pentru a elimina acest mucegai galben. Pentru perioada în care nu veți putea lucra, vă voi achita salariul. 3.000 de dolari — acesta trebuie să fie venitul minim lunar al fiecărui cetățean. Așa va fi, după ce vom învinge. Zilnic, fiecare persoană, care se va alătura protestului în PMAN, va primi în cont suma de 3.000 de dolari — echivalentul pentru o lună de muncă”, a declarat Șor
Aproape 150 de procese-verbale, întocmite pe urme fierbinți
Poliția declara atunci că a întocmit aproape 150 de procese-verbale contravenționale. 69 de persoane au fost escortate la inspectoratele de poliție, iar oamenii legii au ridicat 76 de corturi și alte bunuri. Aproximativ 60 de persoane ar fi renunțat să participe imediat după ce au ajuns la fața locului, în timp ce 69 de participanți au fost conduși la inspectoratele de poliție.
În bilanțul prezentat de Poliție sunt menționate, mai exact, 148 de procese-verbale contravenționale, repartizate pe mai multe categorii.
În timpul manifestației au fost raportate și alte incidente: blocarea benzilor de circulație, consum de alcool, implicarea unor minori, simularea unor accidente rutiere și deteriorarea geamului unei mașini a oamenilor legii.
„Chiar dacă s-a adunat un flux mic de persoane dezorientate, acestea au încercat mai multe provocări în adresa instituțiilor de drept, dar și a simplilor cetățeni. De mai multe ori, persoanele au încercat să blocheze benzile de circulație (ceea ce a creat disconfort în trafic), au consumat alcool, au adus mascote care să distragă atenția de la alte ilegalități (chiar dacă cunosc că la asemenea evenimente toate persoanele trebuie să fie identificabile), au provocat șoferii parcați în adiacent prin simularea de accidente rutiere, au implicat minori (ceea ce contravine legii), au distrus cu piatra geamul uneia dintre mașinile oamenilor legii, au adus obiecte și materiale electorale fără acte de proveniență, au încercat camuflarea corturilor în valize sau prin intermediul taximetriștilor etc”, au anunțat oamenii legii.
30 de contravenții, sancționate
Deși inițial se anunțau 148 de procese-verbale contravenționale, cifrele finale arată puțin altfel, la un an de la manifestație. Astfel, într-un răspuns obținut de Centrul de Investigații Jurnalistice de la Inspectoratul General al Poliției, se menționează că au fost întocmite 51 de procese-verbale, 30 dintre care au ajuns pe masa judecătorilor.
„Vă informăm că, la data de 16 august 2025, ca urmare a desfășurării manifestațiilor în masă în municipiul Chișinău, angajații poliției au întocmit 51 de procese-verbale cu privire la contravenție, în baza art. 47 2 din Codul contravențional al Republicii Moldova. Totodată, 30 dintre procesele-verbale întocmite au fost remise instanței de judecată pentru examinare, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Referitor la sancțiunile aplicate organizatorilor protestului, menționăm că persoanele în privința cărora au fost întocmite procese-verbale au fost sancționate în conformitate cu prevederile Codului contravențional al Republicii Moldova, iar informațiile privind sancțiunile aplicate sunt reflectate în datele statistice comunicate supra. Precizăm că unele dintre informațiile solicitate vizează date cu caracter personal, inclusiv informații referitoare la existența, obiectul, stadiul și conținutul unor eventuale proceduri contravenționale sau penale, aflate în curs de examinare ori finalizate, precum și la calitatea procesuală a unor persoane determinate. Aceste informații constituie, după caz, date aferente procedurilor contravenționale sau procesului penal și/sau date cu caracter personal, fiind supuse unui regim juridic special de protecție și confidențialitate, în condițiile prevăzute de art. 8 alin. (l) lit. din Legea nr.148/2023 privind accesul la informațiile de interes public. Divulgarea unor asemenea informații ar putea aduce atingere drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor vizate, inclusiv dreptului la protecția datelor cu caracter personal, precum și ar putea afecta buna desfășurare și integritatea unor eventuale proceduri contravenționale sau penale”, se arată în răspunsul remis portalului Anticoruptie.md.
Punctul zero: Gara feroviară
Deși misiunea părea una complicată în ajunul protestelor, oamenii legii au lucrat ca un ceas elvețian, în câteva ore fiind degajată zona. Poliția a recunoscut că a fost vorba despre „un flux mic de persoane dezorientate”, dar totuși cu „încercări de blocare a benzilor de circulație, simularea unor accidente rutiere și atacuri cu pietre”. În comparație cu protestele anterioare, din lista obiectelor interzise au lipsit armele sau obiectele explozive, așa cum s-a raportat la protestele din 2023-2024 ale partidului declarat neconstituțional Șor.
De departe, cei mai „gălăgioși” participanți au fost tinerii care au instalat corturi pe peronul Gării feroviare, membri ai organizației de tineret a blocului Victorie/Pobeda. Tinerii refuzau să părăsească zona, iar unii dintre ei au fost escortați la inspectoratele de poliție poliție.
În timp de poliția insista pe faptul că este vorba despre o acțiune neutorzată, Blocul a acuzat rețineri „fără explicații” și a publicat imagini în care se vede cum mai mulți tineri sunt ridicați de polițiști. Formațiunea mai preciza că manifestanții sunt tineri care au coborât din trenul Ungheni–Chișinău și au „înființat un oraș de corturi pe peron”, într-un flash-mob împotriva politicilor autorităților.
Printre cei 13 participanți l-am identificat pe Egor Straupe, liderul filialei sectorului Rîșcani a organizației de tineret ,,Next Generation”, despre care platforma Cu sens a scris că ar fi beneficiat de instruiri în Federația Rusă.
Straupe s-a ales cu o amendă de 900 de lei, dispusă de prima instanță în luna iunie.
Straupe și... Macron
Câteva zile mai târziu, în timpul vizitei în Republica Moldova a președintelui francez Emmanuel Macron, prilejuită de Ziua Independenței, Egor Straupe s-a ales cu un alt proces-verbal. Oamenii legii îi incriminau faptul că „a participat la întrunire desfășurată fără a depune declarație prealabilă de către organizatorul acesteia, cu folosirea banerului și maiou cu inscripția electorală în timpul deplasării delegației oficiale”. În timpul examinării dosarului în instanță, Straupe a declarat că „nu cunoaște cine a organizat protestul și nu a primit bani de la nimeni, or oamenii au dreptul la propria părere”.
Judecătorul Aurelia Cazacliu a dispus încetarea procesului contravențional, pe motiv că nu a fost identificat făptuitorul.
„Protestul din august 2025 nu a fost conceput pentru a deveni cu adevărat „non-stop””
Expertul platformei WatchDog, Andrei Curăraru, susține că, deși protestul de acum un an a fost declarat drept unul non-stop, acesta a eșuat mai ales din cauza neautenticității și faptului că mișcarea protestatară era alimentată în special de interesul financiar al participanților.
„Protestul din august 2025 nu cred că a fost conceput pentru a deveni cu adevărat „non-stop”. A fost în primul rând un instrument electoral și un test al capacității de mobilizare a rețelei Șor. Acțiunea a început cu doar șase săptămâni înainte de alegerile parlamentare, cu promisiunea absolut neobișnuită de 3.000 de dolari lunar pentru participanți. Practic, se testa câți oameni pot fi aduși rapid la Chișinău, cum reacționează Poliția și cât de funcționale sunt mecanismele de recrutare și remunerare”, a declarat Curăraru, pentru portalul Anticoruptie.md.
După eșuarea acțiunilor stradale, Ilan Șor și-a concentrat masiv tentativele de influență în spațiul on-line, susține expertul.
„Faptul că formatul nu a mai fost repetat nu înseamnă că rețeaua a dispărut. Dimpotrivă, înaintea alegerilor ea s-a mutat spre instrumente mai puțin vizibile și probabil mai eficiente: cumpărarea voturilor, finanțarea prin PSB, propagandă și pregătirea unor grupuri pentru eventuale dezordini. Cu câteva zile înainte de scrutin, autoritățile au anunțat inclusiv destructurarea unei rețele în care persoane afiliate grupării Șor fuseseră instruite în Serbia pentru acțiuni violente”, menționează Curăraru.
Totodată, expertul menționează că riscurile de instabilitate provenite din această direcție, rămân crescute.
„Riscul unor noi proteste la Chișinău rămâne. Eu l-aș evalua însă mai degrabă ca risc de acțiuni scurte, plătite și construite în jurul unui eveniment politic sau judiciar, decât de protest permanent autentic. Rețeaua și finanțarea externă nu au dispărut. Ce s-a redus este eficiența modelului clasic cu corturi, deoarece costurile juridice pentru organizatori și participanți au crescut, iar autoritățile au învățat mult mai bine cum funcționează mecanismul de mobilizare”, a conchis Curăraru.
Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii