Doi oameni de afaceri din Comrat, Vitalie și Vasile Aladov, au fost condamnați, la finele anului trecut, la ani grei de închisoare pentru huliganism. Cei doi susțin că problemele lor au început după numirea lui Alexandr Stoianoglo la șefia Procuraturii Generale. Mărul discordiei sunt cca 2.000.000 de euro, sumă pe care ar datora-o familiei lor verișorul procurorului general, Serghei Stoianoglo, șef adjunct de direcție în administrația autonomiei găgăuze. Alexandr și Serghei Stoianoglo resping acuzațiile și spun că frații Aladov sunt niște infractori. Pe de altă parte, felul cum a fost instrumentat dosarul fraților Aladov ridică semne de întrebare.
Cine sunt și de ce-s învinuiți frații Aladov
Vitalie și Vasile Aladov sunt oameni de afaceri cunoscuți în autonomia găgăuză. Aceștia au fondat câteva firme care dețin în proprietate o fermă avicolă, o fabrică de procesare și îmbuteliere a vinurilor, sute de hectare de podgorii și terenuri arabile. În 2019, Vasile Aladov s-a înscris în cursa pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, însă numele său a fost retras din buletinul de vot pe ultima sută de metri pe motiv că au fost depistate nereguli în listele cu semnături pentru înregistrarea candidatului.
La 21 august 2020, frații Aladov au fost reținuți, iar infracțiunile imputate, conform rechizitorului, ar fi fost comise în zilele de 18 și 19 august 2020.
Procuratura din Găgăuzia i-a învinuit pe frații Aladov de jaf în grup cu producerea prejudiciilor considerabile, amenințarea cu moartea și huliganism agravant. În dosar figurează 11 părți vătămate, dintre care 10 sunt polițiști. Aceștia au solicitat de la cei doi oameni de afaceri prejudicii morale de sute de mii de lei.
Cel mai mult, 250 de mii de lei, pretinde Nicolai Tomailî, șeful poliției din UTA Găgăuzia, care susține că Vitalie Aladov l-a amenințat cu moartea. De fapt, între Tomailî și Aladov există neînțelegeri mai vechi. La Judecătoria Comrat se află în examinare un dosar civil pornit în baza plângerii lui Tomailî, care solicită încasarea pejudiciului moral de la Vitalie Aladov.
Procurorii au cerut pentru frații Aladov 15, respectiv 10 ani de închisoare. Procesul de judecată a durat două luni și jumătate, perioadă în care au avut loc 25 de ședințe de judecată. Vitalie Aladov a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru huliganism și amenințare cu moartea, iar fratele său, la șase ani de închisoare, pentru huliganism. În același timp, celor doi le-au fost aplicate și amenzi de zeci de mii de lei. Instanța i-a achitat pe frații Aladov în partea ce ține de infracțiunea de jaf.
Jaful din podgorie
Acuzația principală adusă de procurori celor doi businessmeni este cea de jaf. Paguba materială „de proporții” în cazul fraților Aladov constă în 196 de spaliere, estimate la 4.900 de lei, extrase de muncitorii angajați de Aladov dintr-o podgorie veche. Oamenii de afaceri au procurat și au arendat mai multe cote din podgoria respectivă și au decis să o defrișeze. În ajun, unul dintre frați l-a telefonat pe un antreprenor care arendează câteva cote din podgoria respectivă și l-a anunțat că intenționează să înceapă lucrările de defrișare.
Ironia sorții, Vitalie și Vasile Aladov au încurcat terenurile și au început defrișarea pe terenul vecin. Antreprenorul a chemat poliția și astfel cei doi frați s-au ales cu dosar pentru jaf. „S-au folosit de greșeală pentru a fabrica dosarul. Au urmat provocări ca soțul și cumnatul meu să ajungă după gratii. Ei doar s-au opus abuzurilor poliției, iar aceste acțiuni au fost calificate ca huliganism. Polițiștii au înscenat și un accident rutier pentru a agrava situația. Noi ne-am cerut scuze, am vrut să restituim spalierele și să achităm prejudiciile morale, însă pretinsul păgubaș a insistat ca frații Aladov să fie atrași la răspundere penală”, ne-a declarat Natalia, soția lui Vasile Aladov.
Articolul 187. Jaful
(1) Jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.
(2) Jaful săvîrşit:
b) de două sau mai multe persoane;
c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;
d) prin pătrunderea în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă;
e) cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării unei asemenea violenţe;
f) cu cauzarea de daune în proporţii considerabile
se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 850 la 1350 unităţi convenţionale.
(21) Jaful bunurilor de patrimoniu cultural din siturile arheologice sau din zonele cu potenţial arheologic
se pedepseşte cu închisoare de la 6 la 8 ani cu amendă în mărime de la 1350 la 2350 unităţi convenţionale.
(3) Jaful săvîrşit:
a) în timpul unei calamităţi;
b) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală
se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 10 ani.
(4) Acţiunile prevăzute la alin. (1)–(3) săvîrşite în proporţii mari
se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 12 ani.
(5) Acţiunile prevăzute la alin. (1)–(3) săvîrşite în proporţii deosebit de mari
se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 15 ani.
În ce constă huliganismul deosebit de grav la Comrat
Neînțelegerile din cauza spalierilor nu s-au terminat aici. În timp ce muncitorii lui Aladov defrișau podgoria, antreprenorul care arenda terenul respectiv a chemat poliția, dar și rude ale sale pentru a-i determina pe afaceriști să se retragă de pe terenul arendat de el. Frații, încrezători că este lotul lor, au refuzat să o facă.
Acuzațiile aduse în adresa businesmenilor curg lanț – s-au exprimat cu cuvinte necenzurate și jignitoare, au creat situație de accident rutier și au avariat mașina poliției, i-au tras o palmă unei rude de-a vecinului, au spart roțile unui automobil și unei motociclete.
Frații Aladov susțin într-un glas că totul le-a fost înscenat ca să cadă în plasă. „Eram siguri că sunt terenurile noastre. Nu ne-am retras pentru că nu ne-au prezentat dovezi că sunt terenurile lor. Dar noi arendasem tractorul, angajasem muncitorii și nu voiam să ne pierdem banii. Ei au fost cei care ne-au atacat. Nu am tăiat nicio roată, nu știm de unde au luat-o. Chiar au adus și roțile în sala de judecată. Nu am mai văzut până acum aceste roți. Au spus că au înregistrări video, dar au mințit”, se arată nedumerit Vasile Aladov.
O înregistrare video din 18 august îi surprinde pe Vitalie și Vasile Aladov cum le explică polițiștilor care sunt terenurile lor și le prezintă documente. Polițiștii le cer să înceteze lucrările, dar Aladovii refuză. Aceștia le propun polițiștilor să le arate harta cadastrală a terenurilor și să meargă împreună la cadastru pentru a clarifica situația.
Pentru aceste acțiuni Vitalie s-a ales cu șapte ani de închisoare, iar Vasile, cu șase.
Articolul 287. Huliganismul
(1) Huliganismul, adică acţiunile intenţionate care încalcă grosolan ordinea publică, însoţite de aplicarea violenţei asupra persoanelor sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe, de opunerea de rezistenţă violentă reprezentanţilor autorităţilor sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum şi acţiunile care, prin conţinutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 1050 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.
(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:
a) de o persoană care anterior a săvîrşit un act de huliganism;
b) de două sau mai multe persoane
c) pe teritoriul sau în incinta unei instituţii medico-sanitare publice ori private.
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 750 la 1350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani.
(3) Huliganismul agravat, adică acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), dacă au fost săvîrşite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii,
se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani
Amenințarea cu moartea
Vitalie Aladov s-a mai ales cu doi ani de închisoare cu executare și pentru că l-ar fi amenințat cu moartea pe Nicolai Tomailî. Din îvinuirea înaintată de procurori lui Vitalie Aladov rezultă că acesta l-a telefonat pe Tomailî la telefonul celular, s-a prezentat și l-a amenințat cu exterminarea fizică dacă îi va intenta dosar penal. Apoi, spre seară, a venit la el acasă, a bătut în poartă, inclusiv cu piciorul, apoi a plecat. Tomailî mai declară că era acasă, dar i-a fost frică să deschidă și consideră că amenințările erau reale.
Drept probe, polițiștii din Comrat au invocat faptul că Aladov l-a sunat pe șeful poliției și declarația a doi martori care l-ar fi văzut pe Vitalie Aladov în apropiere de gospodăria lui Tomailî, precum și urma de la adidașii businesmanului lăsată pe poartă. Cât privește înregistrarea audio a convorbirii telefonice, aceasta lipsește.
Vitalie Aladov recunoaște că l-a sunat și a fost acasă la Tomailî. „Când eram în câmp, l-am întrebat pe un polițist ce vor totuși de la noi. El mi-a dat numărul lui Tomailî și a zis să-l sun, că acesta vrea să discute cu mine. L-am sunat și Tomailî mi-a zis să vin seara la el ca să discutăm. Așa și am făcut. Nu știam exact unde locuiește și am întrebat de oamenii pe care i-am întâlnit în drum. Am bătut mult la poarta lui, dar nu mi-a deschis și am plecat. Unde-i logica? Dacă voiam să-l ameninț și să-l omor, aveam să sun de pe numărul meu de telefon, să las să mă vadă mai multă lume? Mi s-a întins și aici o capcană”, ne-a declarat Vitalie Aladov.
Gheorghe Aladov susține că Nicolai Tomailî îi este dator lui Alexandr Stoianoglo și că îi indeplinește comenzile de fabricare a dosarelor.
Nicolai Tomailî a fost rezervat în declarații. „Eu nu comentez deciziile judecătorești sau acțiunile procurorului general. Eu sunt polițist și pot să execut deciziile procurorului general doar în limitele legii. Dacă a triumfat dreptatea odată cu condamnarea fraților Aladov? Veniți la Comrat și întrebați oamenii simpli”, a punctat șeful poliției din UTA Găgăuzia.
Articolul 155. Ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii
Ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, dacă a existat pericolul realizării acestei ameninţări,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 750 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 1 la 3 ani.
„Dosarul este fabricat la comanda lui Alexandr Stoianoglo”
Vitalie și Vasile Aladov susțin într-un glas că dosarul a fost fabricat la comanda procurorului general, Alexandr Stoianoglo. „Cu mai bine de 15 ani în urmă, familia noastră i-a împrumutat lui Serghei Stoianoglo, verișor drept cu Alexandr Stoianoglo, peste două milioane de euro pentru procurarea fabricii de vinuri din satul Burlacu, raionul Cahul. Serghei Stoianoglo ne-a promis că va înregistra o parte din acțiuni pe firma noastră, în contul datoriei. Dar au trecut anii și nu am văzut nici acțiuni, nici banii. Ne-a fost restituită doar o sumă neînsemnată. Noi am început să cerem insistent să ne fie întorși banii. Am fost și la Alexandr Stoianoglo, acesta fiind și anterior o persoană influentă. El ne-a zis să nu întreprindem nimic și a promis că datoria va fi restituită. Dar n-a fost să fie. Cu patru ani în urmă am depus o cerere în instanță, dar până în prezent nu a avut loc nicio ședință de judecată, nu am fost citați măcar o dată. După ce Alexandr Stoianoglo a fost numit procuror general, am fost somați să uităm de datorie, că altfel vom avea probleme. Ne-a spus și un șef de poliție, și Serghei Stoianoglo. Chiar cu cinci zile înainte de a fi arestați, noi am vorbit cu Serghei Stoianoglo și am insistat să întoarcă datoria familiei noastre, dar acesta ne-a amenințat din nou”, ne-a mărturisit Vitalie Aladov.
Gheorghe Aladov, tatăl celor doi businessmeni încarcerați ne-a declarat că este rudă îndepărtată cu familia Stoianoglo, că erau în relații bune și chiar au avut o afacere comună. „Aduceam alcool etilic de la firma Sherif din Tiraspol. Alexandr Stoianoglo știa și ne proteja în măsura posibilităților. El mi-a garantat personal că ne vor fi restituiți banii. Dar la fel ca și Serghei, a procedat foarte urât cu noi”, ne-a declarat Gheorghe Aladov. Acesta ne-a prezentat și câteva contracte de reeșalonare a datoriilor, semnat de el și Serghei Stoianoglo.
Avertismentul procurorului pe caz
Alexandr Vlah, procurorul care a gestionat dosarul Aladov, susține că cei doi frați merită să stea la închisoare și a respins implicarea procurorului Stoianoglo. „Este versiunea lansată de cei cointeresați. Voi veniți la proces, asistați la dezbateri, vedeți ce spun părțile vătămate, informați-vă, formați-vă o viziune, apoi scrieți. Mai mult nu comentez. Dar dacă ceva, noi vom ieși cu o reacție”, ne-a avertizat omul legii.
Ce spun verii Stoianoglo
Serghei Stoianoglo este șef-adjunct al direcției generale tineret și sport din UTA Găgăuzia.
În Registrul de stat al întreprinderilor numele funcționarului apare în calitate de administrator și fondator la mai multe întreprinderi, inclusiv la fabrica Burlacu-Vin din Cahul, care se află în procedură de insolvabilitate. Cu toatea acestea, funcționarul apare foarte sărac în declarația de avere și interese personale, în care indică doar o casă oferită în abitație. Cât despre firme sau datorii, nici pomină.
Datoria pretinsă de către familia Aladov pare să nu fie singura pe care ar avea-o funcționarul. Agricultorii din satul Burlacu, raionul Cahul s-au plâns în repetate rânduri că au vândut roada de struguri fabricii lui Stoianoglo, dar nu au primit niciun ban. Datoria față de furnizorii de struguri depășește suma de 650 de mii de lei. Totodată, presa găgăuză anunța toamna trecută că firmele lui Stoianoglo datorează bugetului local peste 400.000 de lei.
Serghei Stoianoglo respinge acuzațiile familiei Aladov și susține că a achitat datoria, iar vărul său nu are nicio atribuție. „De unde au luat ei cifra de 2.000.000? E o sumă inventată. A fost un împrumut, dar am întors totul până la ultimul bănuț. Aladovii sunt oameni foarte răi, nici nu știu cum îi ține pământul. Iar Alexandr Stoianoglo este cel mai cinstit găgăuz din lume. Nu am întâlnit om mai onest”, ne-a declarat funcționarul de la Comrat.
Prin intermediul serviciului de presă al Procuraturii Generale, i-am adresat câteva întrebări lui Alexandr Stoianoglo legate de cazul fraților Aladov și învinuirile aduse de aceștia.
L-am întrebat pe procurorul general dacă este verișor cu Serghei Stoianoglo, dacă știe de dosarul fraților Aladov și dacă a discutat cu ei în privința pretinsei datorii. La fel, i-am solicitat să ne spună dacă știe despre afacerile cu spirt etilic ale rudelor sale și ale familiei Aladov.
Răspunsul a venit la puțin timp după ce instanța din Comrat i-a condamnat pe cei doi oameni de afaceri.
În document se arată că Vasile si Vitalie Aladov sunt învinuiți de comiterea a șase episoade de jaf cu producerea de daune în proporții considerabile, huliganism agravat, amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale și că afaceriștii au fost condamnați.
Alexandr Stoianoglo a refuzat să ne răspundă la celelalte întrebări, invocând că „Procuratura, inclusiv conducerea ei, nu comentează zvonuri, bârfe, declarații politice și alte forme de manifestări ale libertății de exprimare”. În același timp, Procuratura Generală ne-a atras atenția asupra „responsabilității pentru veridicitatea informațiilor diseminate, precum și procedurilor prevăzute de legislație cu privire la modul de sesizare a organelor de drept despre săvârșirea infracțiunilor, prezentarea probelor și verificarea lor”.
Articolul a fost realizat în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.
Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii