După integrarea României în Uniunea Europeană, numărul moldovenilor care cer rezidență în România s-a triplat.
Oficiul Român pentru Imigrări descoperă în fiecare an aproximativ 20 de căsătorii de conveniență. 
Căsătoria fictivă cu un cetățean român a devenit pentru mulți moldoveni o șansă de a munci legal în Europa. 

De mai bine de 3 ani, de când România este țară membră a Uniunii Europene, o bună parte din certificatele de căsătorie dintre cetățeni moldoveni și români înseamnă cu totul altceva decât finalul unei povești de dragoste și oficializarea traiului în comun. Acesta are o menire mult mai pragmatică. Pentru cetățeanul moldovean, certificatul de căsnicie înseamnă carte de rezidență (un fel de buletin de România pentru străini) și acces liber în tările europene, iar pentru cetățeanul român – sume importante de bani. De regulă, „mirii” se cunosc pe internet, dar nu pe site-uri matrimoniale, ci pe cele de anunțuri. 

Mire din România cumpărat cu 2000 de euro

„Vrei să ai cetățenie română și nu știi cum? Foarte simplu!!! Căsătorește-te cu mine și vei avea aceleași drepturi ca orice cetățean român. Pentru mai multe detalii:e-mail: casatorie24@yahoo.com” – este unul dintre anunțurile ademenitoare pe care l-am găsit pe un sait. Tot acolo, dau de un altul, mult mai direct, cu mențiunea „valabil pentru femei din Republica Moldova”: „Caut fată din Moldova pentru căsătorie de conveniență. Ofer pașaport european și liber acces în Europa fără nicio obligație din partea niciunei părti”.

Anunțul momeală

Ca să testez „sistemul” căsătoriilor fictive, am postat pe internet propriul anunț: „Tânără, 24 de ani, cu un venit sigur, caut cetățean român pentru căsătorie de conveniență. Cer discreție. Pentru detalii nu ezitați să mă contactați”. Incredibil, dar acest anunț-momeală a reușit să adune timp de o lună peste 250 de vizualizări și răspunsuri de la peste 45 de bărbați. Aceștia au spus că sunt din Iași, București, Constanța, Vâlcea, Ploiești și Cluj și că s-ar însura cu o moldoveancă  pentru o sumă frumușică. Nu i-ar deranja nici cei 5 ani cât ar trebui să rămână căsătoriți, dacă femeia de peste Prut ar fi dispusă să plătească amânarea divorțului. De ce s-ar căsători fictiv? Răspunsul e același: pentru că au „nevoie urgentă de bani”, iar asta deoarece „în România e criză” sau „vreau să-mi zugrăvesc garsoniera” sau „să-mi finalizez construcția vilei”.

În discuțiile de pe messenger și email le spun potențialilor miri că sunt o tânără din Chișinău și că vreau să ajung în Italia. Vreau să muncesc acolo dar și să mă tratez, pentru că am auzit că la italieni asistența medicală este gratuită. Sunt disperată și dispusă să plăteasc pentru că am nevoie de o intervenție chirurgicală în străinătate. Așa am reușit să găsesc peste 30 de bărbați, cu vârsta cuprinsă înre 21 și 45 de ani: câțiva studenți, vreo doi taximetriști, proprietari de firme de distribuție, sau de construcții, muncitori necalificați, un fizioterapeut și chiar un antrenor de tenis. Am dat și de intermediari. Aceștia se oferă să-ți găsească un soț în timp util și știu să-ți expună foarte repede întreaga procedură, dar și câți bani să pregătești pentru perfectarea actelor, transport și alte cheltuieli.

Cristian

Lista mea începe cu fizioterapeutul Cristian din Iași, care spune că locuiește în Italia de aproximativ 8 ani. De la sfârșitul lunii martie caută pe cineva pentru o căsătorie de conveniență pentru că și el, la rândul lui, are nevoie de rezidență pe teritoriul Republicii Moldova. Vrea să susțină examenul pentru permisul de conducere în Moldova pentru că în România a încercat de 2 ori și nu a reușit. Cu toate acestea, nu refuză banii și spune să îi dau 1000 de euro. Este politicos și nu a acceptat să plătesc consumația făcută la una dintre cafenelele din centrul comercial Jumbo din Chișinău.

După ce i-am explicat că vreau să ajung în Italia pentru tratament, Cristian a tresărit. Înțelegător și cu o voce compătimitoare, s-a oferit să rezolve rapid plecarea în Italia cu viză. „Am niște relații la o clinică din Roma. Vorbesc cu doctorul de acolo și îndată îți inventează o boală care necesită îngrijiri la clinica respectivă și obții fără probleme viza pentru Italia, motivul fiind tratamentul.” Dar nu uită nici de căsătorie, spunând că este totuși cea mai avantajoasă cale. „Dacă nu te grăbești și poți să aștepti câteva luni căsătoria e cea mai bună variantă pentru tine. Poți sta legal în Italia oricât ai nevoie. Viza la un moment dat o să expire și rămâi ilegal.” Povestește și despre o familie de medici din Fălești pe care i-a ajutat să ajungă ilegal în Italia. Menționează că acum cuplul e bine, dar nu mai recomandă nimănui să plece ilegal, pentru că e destul de greu și riscurile sunt prea mari.

Din discuție, înțeleg că Cristian este destul de experimentat la capitolul căsătorii de conveniență. „Colaborez cu un cetățean indian, stabilit la Roma. El găsește persoane din India care vor cetățenie română, iar eu - persoane care ar accepta să se căsătorească cu indieni pentru bani. Pentru intermediere, am un venit bun. În cazul tău e mai simplu, că știi româna. În plus, eu am mai fost în Moldova nu o dată, așa că n-o să iau de la tine suma pe care o iau de la indieni.”, precizează Cristian. 
La despărțire, se asigură că am înțeles tot ce am discutat și îmi recomandă să încep să pregăteasc actele pentru căsătorie, inclusiv certificatul de celibat.

Dan

Dan este cetățean al României, dar locuiește la Chișinău de 3 ani. Spune că are o firmă cu sediul în cartierul Râșcani, care este unic distribuitor în Moldova al sacoșelor biodegradabile produse de firma românească Packaging România S.A.. Pentru că afacerea cu sacoșe nu este prea rentabilă, patronul Dan s-a specializat și în alt gen de servicii.

După aproximativ două săptămâni de discuții pe internet, îmi stabilește o întâlnire la care vine însoțit de Ana, o chișinăueancă de 23 ani, viitoarea lui soție. Aflu astfel că Dan este de fapt, intermediar, care mi-l recomandă pe un tânăr pentru căsătoria mea de conveniență. „Este vorba de Daniel, un tânăr cu ochi albaștri din Râmnicul Vâlcea, numai bun de însurătoare”, spune Dan, care precizează că el se va ocupa de toate actele. Știe bine ce are de făcut pentru că a mai fost căsătorit cu o moldoveancă care e de ani buni înr-o țară europeană. A divorțat de ea la nici un an de căsătorie, timp în care femeia a reușit să ajungă să muncească în Grecia, așa cum și-a dorit.

După lungi negocieri, stabilim să-i ofer pentru acte în jur de 2000 de euro, dintre care 1500 de euro sunt venitul lui ca intermediar și al viitorului soț, iar restul banilor pentru: viză (150 de euro), acte în România pentru căsătorie (50 de euro), chirie (150 de euro), asigurarea medicală și notar (alți 150 de euro). Acești bani ar fi suficienți ca să obțin cu ajutorul lui Dan buletinul de România, cu care să pot merge liber în Europa. Dan însă a uitat să mă prevină că rezidența română nu folosește la nimic dacă  tânăra soție nu merge în Europa împreună cu soțul.

Văzând că ezit totuși și cer garanția unei căsătorii care să dureze 5 ani, ceea ce mi-ar da dreptul să depun actele pentru cetățenie, Dan vine imediat cu soluția: „Timp de 5 ani, îi trimiți lunar băiatului câte 100-150 de euro ca să nu divorțeze și s-a rezolvat. E amărât săracu’ și ar fi de acord. Garantez! Ca să ai totuși siguranța că nu divorțează putem face un contract prenupțial, în care să fie prevăzut „în cazul în care divorțează înainte de a se împlini 5 ani de la căsătorie, soțul se obligă să achite suma de 5000 euro, de exemplu”.

Lucian, Răzvan și Costel

și pentru că după anunțul meu m-am ales cu o ofertă bogată de “miri”,  ajung să fac cunoștință și cu Lucian, un tânăr de 28 ani din Piatra Neamț. El se laudă că are un prieten jurist, de origine română, stabilit la Chișinău, și care toamna aceasta și-a oficializat căsătoria cu o moldoveancă. Bazându-se pe competența prietenului său, este sută la sută hotărât să se însoare. Are timp să se ocupe de toate pentru că nu muncește și are timp berechet. A mai fost în Moldova și este convins că basarabencelor le sunt pe plac băieții din România pentru că aceștia ar fi mai politicoși și mai drăguți cu ele.

Un alt răspuns, o nouă tranzacție. Răzvan, 35 de ani, din Constanța. Pentru că a mai înregistrat anterior o căsătorie de conveniență, Răzvan este gata să mai meargă o data la Oficiul Stării Civile pentru bani. În 2007, când România a intrat în UE, s-a căsătorit din interes cu o marocană pe când muncea prin Marea Britanie. Acest detaliu îl prezintă ca pe un avantaj, pentru că așa demonstrează că știe procedura, și, respectiv, viitoarea „soție” nu are de ce să-și facă griji. „Încrederea este cea mai mare problemă, restul se rezolvă”. Susține că are nevoie urgentă de bani. Ce câștigă ca și taximetrist e puțin, de aceea s-ar căsători cu o molodveancă.

Costel din București nu are de gând să se însoare. Înțeleg că este un intermediar, pentru care căsătoriile de conveniență sunt o sursă importantă de venit. Susține că are vreo 4-5 băieți, „toți cu casele lor”, care își așteaptă soțiile. Avantajul lui: soți intr-ales. Costel merge mai departe și spune că este în căutarea unui „partener de afaceri” din Moldova, care să-i găsească mirese pentru „băieții lui”. Nu dă detalii la telefon, preferând să discute subiectul față-n față, pentru că discuția telefonică poate fi înregistrată.

De ce moldovencele se căsătoresc de formă cu cetățeni români?

O căsătorie cu un cetațean român dă străinilor din afara Uniunii Europene mai multe drepturi,  inclusiv acela (care contează cel mai mult) de a călători liber în spațiul Uniunii Europene și de a se angaja fără autorizație de muncă. Dacă mariajul nu este desființat timp de 5 ani, străinul poate solicita cetățenia română, iar dosarul este, în cele mai multe cazuri, acceptat.

Oficiul Român pentru Imigrări cunoaște fenomenul căsătoriilor de conveniență, de aceea se ocupă de monitorizarea cuplurilor în care unul dintre soți este cetățean străin. Reprezentanții Oficiului îi pot vizita pe tineri la domiciliu ca să se asigure că ei locuiesc împreună. Supravegherea acestor cupluri se face până în momentul în care autoritățile sunt sigure că cei doi nu au încheiat o căsătorie de conveniență. În caz contrar, autoritățile române pot anula permisul de ședere al cetățeanului străin, obligându-l să părăsească România. Astfel, are de pierdut doar una dintre părți, în cazul nostru cel cu cetățenie moldovenească. Legislația românească nu prevede nicio sancțiune pentru românii care încheie căsătorii de formă. Iată de ce numărul românilor care se arată dispuși să se căsătorească contra cost este destul de mare.

După integrarea României în UE fenomenul căsătoriilor de conveniență dintre cetățenii români și cei moldoveni pare să se fi intensificat, deși autoritățile neagă amploarea fenomenului prin statistici optimiste.

Dacă înainte de integrare, numărul moldovenilor care au obținut rezidență pe teritoriul României în urma căsătoriei abia depășea 2000 (2070 în 2006), în iunie 2010 numărul acestora a crescut până la 9761. Analizând aceste date oferite de Oficiul Român pentru Imigrări (ORI), observăm că înainte de integrare, în perioada 2005-2007, în jur de 1000 de moldoveni solicitau anual rezidență română în urma căsătoriei, ca după integrare, numărul lor să se tripleze. Un simplu calcul al datelor oficiale ne arată că anual s-ar încheia în jur de 1000-1500 de căsătorii de conveniență dintre români și moldoveni, deși ORI nu descoperă mai mult de 20 de cazuri pe an.

Investigatia a fost realizata in cadrul proiectului „Jurnalism de investigatie transfrontalier”, desfasurat cu sustinerea Fundatiei Soros-Moldova in cadrul Programului Est-Est „Parteneriat fara frontiere”