În timp ce în unele școli Ministerul Educației aplică softuri educaționale sofisticate, există sate în care atât copiii, cât și maturii, habar nu au ce înseamnă un abecedar. Este vorba de Vulcănești, Nisporeni, unde analfabetismul se transmite din generație în generație, iar cei care știu a-și pune semnătura pe hârtie sunt considerați cărturari.

Grădinița „Romanița”, deschisă recent în această localitate, cu suportul Băncii Mondiale este, în accepția sătenilor și autorităților, un prim pas spre eradicarea necunoașterii.

„Învățătura te face om mare”

Prințesa are 4 ani și, acum câteva luni, a venit pentru prima dată la grădiniță, împreună cu sora sa mai mare Rodica. Când părinții le-au adus la „Romanița”, fetele nu cunoșteau deloc limba română și comunicau doar în limba maternă - romani. În aceeași situație se aflau majoritatea copiilor de etnie romă din Vulcănești. Educatoarele ne-a spus că au avut de muncit foarte mult nu doar ca să le dea cunoștințe elementare, dar și să-i învețe deprinderi de viață. Unii dintre ei nu știau nici măcar a ține lingura. Acum, la câteva luni de la deschiderea grădiniței copiii știu să numere și chiar să recite poezii în limba română.

O altă fetiță - Anișoara - este mândria părinților. La cei șapte ani, este singura din familie care știe literele, ce-i drept, nu chiar pe toate, dar „mai are când le învățaЃh, spune mama fetiței.

„Dacă aș putea întoarce timpul, nu m-aș mărita la 15 ani”

Chiar dacă nu au avut ei înșiși parte de carte, sătenii de la Vulcănești, recunosc importanța învățăturii. Părinții care-și aduc copiii la grădiniță spun că își doresc un rost mai bun pentru copiii lor, iar fără studii acest lucru este imposibil.

„Dacă aș putea întoarce timpul înapoi nu m-aș mai mărita la 15 ani și nu m-aș lepăda de școală nici în ruptul capuluiЃh,  spune Ludmila Caracuian, mamă a patru copii, care nu știe nici a scrie, nici a citi. La fel ca și alte mame, Ludmila nu poate nici măcar să semneze pe bonul de plată pentru grădiniță, ne spune una dintre educatoare.

și în familia Cobzari ambii părinți sunt neștiutori de carte dar își doresc ca măcar cei patru copii ai lor să poată învăța. Parinții nu au un loc de muncă stabil și sunt nevoiți să muncească cu ziua prin satele vecine. Mezinii familiei frecventează grădinița chiar de la deschiderea acesteia și, potrivit mamei,  se simt aici chiar mai bine decât acasă, pentru că „sunt hrăniți, ținuți la curat și învață poezii”. Florin, băiatul mai mare, nu a mers nicio zi la grădiniță și nu știe deloc limba română. Astfel, calea spre școală îi este închisă, pentru că instruirea se face exclusiv în limba română. În situația lui Florin se află zeci de adolescenți romi care nu au mers la școală nicio zi și din cauză că nu au avut posibilitatea să învețe limba de stat.

„Deschiderea grădiniței este un prim pas spre eradicarea neștiinței de carte la Vulcănești. Totuși, problema este departe de a fi soluționată. Asta deoarece doar unul din patru copii de vârstă preșcolară frecventează grădinița. Ceilalți stau acasă sau sunt plecați peste hotare, acolo unde muncesc părinții lorЃh,  ne-a spus Zinaida Triboi, directoarea grădiniței. 

Promovați din clasă în clasă, chiar dacă nu știu a citi

Satul Vulcănești este populat în proporție de 95 la sută de romi. Majoritatea celor peste 1500 de locuitori nu au zăbovit nicio zi pe băncile școlii. Pentru că părinții migrează permanent în căutarea unui loc de muncă, cei mici nu se prea rețin la grădiniță sau la școală – cel mult câteva luni pe an. În rest, sunt nevoiți să însușească o altă lecție - cum să existe într-o societate din care populația romă este practic exclusă.

Chiar dacă în sat funcționează de mai mulți ani o școală, copiii romi ajung cel mult până în clasa a VI-a. Sunt cazuri în care ei sunt promovați dintr-o clasă în alta fără să știe nici măcar a citi. În aceste condiții, mulți săteni nu mai văd rostul studiilor. Fetele sunt și mai vulnerabile la analfabetism, deoarece majoritatea se căsătoresc încă din adolescență și nu le mai arde de școală. Studiile sociologice arată că nivelul de cunoștințe al unui copil depinde într-o măsură decisiva de nivelul de educație al mamei.

„În școala din Vulcănești educația se realizează fictiv, profesorii și învățătorii vin la școală la un interval de două, trei zile pe săptămănă. Educația se face de către copii, profesorii deleagă pe unul dintre copiii prezenți să se ocupe de educația colegilor. Într-un fel, cadrele didactice așteaptă ca să treacă ziua pentru a fi remunerați. Am întâlnit copii în clasa a VI-a care nu cunoșteau nici o literă. Părinții copiilor sunt foarte revoltați și nemulțumiți de nivelul de educație și de atitudinea indiferentă a cadrelor didactice. Marea majoritate a populației nu știe să scrie sau să citeascăЃh, se arată într-un raport realizat pentru UNDP de către Cosmina Novakovici, expert internațional în problematica romilor.

La școală – doar în timpul liber de cerșit

O familie numeroasă care trăiește în sărăcie, cum este cazul multor familii rome, reușește cu greu să acopere costurile ascunse ale educației. Îmbrăcămintea, cărțile, încălțămintea  și alte lucruri de primă necesitate pentru un elev sunt deseori prea scumpe pentru aceste familii. Atunci când nu mai au de lucru aici, acasă, adică atunci când se termină muncile sezoniere, cei mai mulți săteni merg la câștig în Rusia sau Ucraina. Acolo, cei mai mulți se hrănesc din cerșit. Acasă rămân doar cei care nu au suficienți bani ca să-și perfecteze pașapoarte.

Mai multe familii din sat închiriază apartamente în marile orașe din Rusia, stau acolo un timp, ocupându-se în principal cu cerșitul, după care revin acasă, și alte familii le iau locul ca să nu se piardă „businessul”. Astfel, majoritatea copiiilor uită de carte pentru o bună bucată de timp.

„Voi aduce băiatul la  grădiniță până la toamnă, când vin ceilalți de la lucru și plecăm noi”, ne spune o tânără femeie. Exemplul părinților săi, care au luat-o cu ei la cerșit încă de pe când avea zece ani, este greu de ignorat. „Copilul trebuie să fie cu mama și cu tata. Nu-i putem lăsa aici pentru că n-au ce mânca”, mai spune femeia.  

 

Constitutia R.Moldova prevede că „Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea și bunăstarea, lui și familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale necesare. Dreptul la învățătură este garantat, indiferent de naționalitate, sex, vârstă, de originea și starea socială, de apartenența politică sau religioasă, de antecedentele penale. Învățămîntul general obligatoriu: durata învățământului general obligatoriu este de 9 ani. Frecventarea obligatorie a școlii încetează la sfârșitul anului de învățământ în care elevul atinge vârsta de 16 ani. De asemenea, Convenția cu privire la Drepturile Copilului obligă statul să asigure învățământul primar obligatoriu și gratuit pentru toți, să ia măsuri pentru  încurajarea frecventării cu regularitate a școlii și pentru reducerea ratei abandonului școlar. Același articol mai prevede: „Statele părți vor promova și vor încuraja cooperarea internațională în domeniul educației, mai ales în scopul de a contribui la eliminarea ignoranței și a analfabetismului în lume…”. Persoanele de origine romă ale căror drepturi au fost încălcate se pot adresa la: Consiliul Național al Romilor:  mun. Chișinău, str. A. Mateevici 109/1 birou 306-307 Telefon + 373 22 22 70 99, fax + 373 22 24 46 67 Coaliția Nondiscriminare: mun. Chișinău, str. Pușkin 22, Casa Presei, of. 518 Tel. (+373 22) 23 51 75, 23 30 88, Fax. (+373 22) 23 51 75 Centrul pentru Drepturile Omului, Avocatul Copilului – linia fierbinte: 930 222

 

Fiecare al cincilea rom este analfabet

„Educația este veriga slabă a comunității romilor din Moldova. Statisticile organizațiilor internaționale la acest capitol sunt deosebit de îngrijorătoare și sunt mult sub nivelul mediu pe țarăЃh, spune Nicolae Radița președintele Centrului Național al Romilor.

Potrivit unui studiu al UNDP, o cincime din populația romă nu are abilități minime de scriere și citire, de menționat că în rândul restului populației acest indicator este de zece ori mai mic. Gradul de alfabetizare a populației rome este de 75 la sută, acest indicator este mai mic chiar decât în Kenya, o țară recunoscută ca având un nivel scăzut al dezvoltării umane.

Trei din zece romi au făcut doar studii primare, iar alții trei – școala medie. Sunt foarte puțini romi cu studii superioare. 
Cauzele abandonului școlar sunt, potrivit studiului UNFPA, costurile prea mari pentru educație, distanțele mari până la instituțiile de învățământ și problemele de sănătate.

Cei mai mulți părinți refuză să-și dea copiii la școală considerând că aceștia au atins deja nivelul necesar de cunoștințe, un alt motiv sunt căsătoriile timpurii, dar  și faptul că unii romi sunt impuși să muncească din copilărie. Unii lideri ai organizatiilor pentru protectia drepturilor romilor spun că abandonul școlar este o consecință a necunoașterii limbii române și discriminării din școli și grădinițe.

Recensământul populației din anul 2004 a constatat că în Moldova locuiesc 12 271 de etnici romi, sau 0.4% din populația totală. Datele neoficiale indică însă o cifră de până la 150 000 de romi. Potrivit datelor UNDP, circa o treime din populația romă intră în categoria celor mai sărace persoane din Republica Moldova, iar cinci romi din zece trăiesc în sărăcie extremă.

Campania „Jurnaliștii pentru Drepturle Omului”, derulată de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu suportul Ambasadei SUA în Moldova

* Fotografiile au fost realizate de Paul Hodorogea