Sănătate

Culpe medicale care costă vieţi omeneşti

http://www.monitorulcj.ro/

În ultimul timp, tot mai mulţi cetăţeni ai R.Moldova reclamă greşeli grave ale medicilor, în urma cărora oamenii rămân infirmi, cu grave probleme de sănătate sau care duc chiar la moartea pacienţilor. Chiar dacă cei care au avut de suferit de pe urma medicilor se adresează în judecată, procesele durează ani întregi şi rareori cauza este soluţionată în favoarea celor pătimiţi.  Expertizele medicale sunt efectuate tot de către medici, şi, se ştie, o mână spală pe alta. Mai mult, în R.Moldova nu există un sistem de monitorizare a medicilor lipsiţi de dreptul de a mai practica meseria şi, prin urmare, nu există garanţia că cel care te operează sau îţi face o injecţie este un medic lipsit de păcate.

 

Labirintul datelor statistice

 
Reporterii noştri au încercat să afle câţi medici au fost lipsiţi de dreptul de a mai practica medicina în ultimii cinci ani şi am descoperit faptul că nici o instituţie abilitată din R.Moldova nu dispune de asemenea date. Şefa serviciului de presă de la Procuratura Generală, Victoria Zumbreanu, ne-a spus că la instituţia pe care o reprezintă nu se duce o asemenea evidenţă statistică. „Sunaţi la serviciul de personal de la Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale (MSPS), că acolo se duc toate aceste date”, a fost sfatul Victoriei Zumbreanu. La MSPS nici vorbă de aşa ceva. „Deciziile judecătoreşti se păstrează în instanţele judecătoreşti sau în fiecare instituţie medicală. La minister aşa informaţie nu există”, am primit răspuns de la serviciul de presă al MSPS. Adresându-ne la câteva instanţe judecătoreşti din Chişinău, reprezentanţii acestora ne-au sugerat să ne interesăm la ministerul Justiţiei (MJ), că acolo se acumulează datele. Pe naiba! Consultantul la MJ, Ala Babiuc, a declarat că nici acolo nu există asemenea date statistice. Din moment ce asemenea statistici nu există nicăieri, ne întrebăm cine monitorizează activitatea ulterioară a medicilor inculpaţi de malpraxis?

 

Condamnat şi absolvit de vină

 

Singura soluţie este să vorbeşti cu fiecare procuror, judecător, medic sau orice persoană în parte şi să-i rogi să-şi aducă aminte dacă au investigat, judecat sau auzit de vreun medic învinuit de decesul sau nenorocirea vreunui pacient. Viceprocurorul raionului Ungheni Eduard Florea îşi aminteşte că a investigat acum şase ani cazul medicului dermatovenerolog din oraş, Gheorghe Bârcă. „Medicul a fost condamnat, adică lipsit de dreptul de a mai practica medicina, dar sentinţa a fost atacată în instanţele superioare de la Chişinău. Acum, acest medic lucrează fără nici o problemă la spitalul din oraş”, ne-a spus procurorul. Solicitat de noi, domnul Bârcă a refuzat să discute despre acel caz. „Trei ani am umblat prin judecăţi. Am fost restabilit în funcţie de către Curtea de Apel din Chişinău”, susţine el.

 

Cinci ani de chin din vina unui medic

 

Lucia Vârtosu din Chişinău, a trecut, cu opt  în urmă, printr-o experienţă foarte tristă. În 1998, a adus pe lume, la Maternitatea nr.1 din Chişinău, o fetiţă. A născut prin cezariană. „Naşterea a decurs normal. După operaţie, la o săptămână, am început să sângerez foarte tare. S-a constatat că în timpul operaţiei un vas de sânge nu a fost bine cusut. El se tromba şi din cauza aceasta bufnea sângele. De două ori am fost dusă la spital fără cunoştinţă. Şi cu fetiţa am avut probleme, a făcut pneumonie, iar la trei luni a lăsat pieptul. Medicii de aici nu-şi dădeau seama de ce mi se întâmplă toate astea. Cinci ani m-am chinuit aşa – hemoragii una după alta!”. În 2003, a plecat cu familia în Norvegia. Acolo problemele de sănătate s-au repetat şi a fost nevoită să mai treacă de câteva ori prin mâinile chirurgilor. Medicii norvegieni au stabilit foarte repede că problemele de sănătate i se trag din cauza unor grave erori medicale, admise de medicii de la Chişinău. Acum Lucia, se simte bine, dar, deşi îşi doreşte foarte mult al doilea copil, nu mai poate naşte, din cauza problemelor pe care le-a avut în urma naşterii primului copil. Nu a dat în judecată medicul care a nenorocit-o atunci, dar, spune ea, dacă ar putea întoarce timpul, l-ar fi tras neapărat la răspundere, aşa cum se face în întreaga lume. Noi am aflat că medicul respectiv lucrează şi în prezent la Maternitatea nr.1 din Chişinău. 

 

Rănit grav în timp ce venea pe lume

O altă mama tânără ne-a povestit că acum un an, în timpul naşterii, la una din maternităţile din Chişinău, copilul său a fost tăiat pe faţă cu bisturiul de medicul care încerca să-i faciliteze micuţului venirea pe lume. După naştere, medicul respectiv a avut grijă să-i amintească mamei că  mai are să-i dea încă o parte din suma la care au convenit. Acum, după mai mult de un an,  micuţul se simte bine, dar mai are încă încrustat pe feţişoară semnul culpei medicale. Părinţii speră că vor reuşi, graţie realizărilor medicinii estetice, să şteargă de pe faţa copilului lor urmele neglijenţei medicale.              

 

De ce mor femeile gravide?

În anul trecut, potrivit datelor MSPS, în Moldova au fost înregistrate şapte cazuri de deces matern. Reprezentanţii ministerului însă susţin că nici unul din decese nu s-a produs din vina medicilor. Cinci dintre femei au decedat prin risc obstetrical direct, adică în urma hemoragiilor, complicaţii ale avortului sau gestoză tardivă, iar alte două -  prin risc obstetrical indirect – ca urmare a otitei cronice, cancerului, pneumoniei, ictusului cerebral, viciului cardiac congenital etc. În primul trimestru al anului curent au fost înregistrate două cazuri de deces matern, ambele prin risc obstetrical direct.

 

Cazul Negară

 

Printre femeile care au decedat în anul trecut se numără şi Veronica Negară, 22 de ani, din satul Teşcureni, raionul Ungheni. Femeia venise la maternitatea raională să nască. Nu acuza probleme de sănătate, dar, la scurt timp, după ce i se face o injecţie, decedează subit, cu tot cu fătul din burtă. Cazul acesteia a fost mediatizat pe larg la vremea respectivă. Deşi părinţii tinerei au acţionat în judecată medicul, din vina căruia şi-au  pierdut fiica, urmărirea penală a demarat la jumătate de an de la tragedie. Am încercat să vedem ce a stabilit ancheta şi am constatat că la mai mult de un an de la cazul tragic, lucrurile nu s-au mişcat din loc. Dosarul penal în care au fost cercetaţi  medicului ginecolog Nicolae Slepcenco şi asistenta medicală Irina Boimistriuc, care i-au administrat intravenos preparatul „fatal” tinerei femei, a fost trimis în judecată, dar instanţa încă nu s-a pronunţat în acest caz. Cei doi sunt învinuiţi de faptul că, din neglijenţă, la administrarea prin transfuzie a preparatului “Reopoliglucină” gravidei Veronica Negară, nu au respectat prevederile instrucţiei de utilizare a medicamentului dat, care s-a dovedit a fi incompatibil cu organismul pacientei. Nicolae Slepcenco pledează nevinovat şi afirmă că „oricărei persoane i se poate întâmpla asta”.


 
„Colegi la colegi trag”

 

Procurorul adjunct al raionului Ungheni, Eduard Florea, cel care a dispus începerea urmăririi penale în cazul Negară, ne-a spus că procesul se tărăgănează din cauză că la şedinţele de judecată nu se prezintă ba o parte, ba alta. În plus, a fost nevoie de repetarea câtorva expertize. „Noi am acţionat cu puţină întârziere, dar oricum am adunat probe”, a spus procurorul. Întrebat dacă îi este uşor unui procuror să demonstreze vina medicilor, Florea a răspuns că „unele expertize pe care le solicită le fac tot medicii. Deşi acolo sunt oameni care aparent nu au absolut nimic comun cu medicii inculpaţi, ţin partea colegilor, adică colegi la colegi trag. Din cauza atitudinii medicilor care fac expertizele nu prea ies în vileag aşa de uşor erorile medicale”.

Întrucât în jurisprudenţa moldovenească  încă nu există precedente de acest gen, rămâne să aşteptăm finalitatea acestui caz. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, medicul şi asistenta medicală riscă să facă puşcărie până la cinci ani cu sau fără dreptul de a ocupa anumite funcţii sau a exercita o anumită activitate  pe un termen de la doi la cinci ani.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii