Sănătate

Diagnosticarea crizei de cadre medicale: care sunt cele mai afectate spitale și cum pot fi „tratate”

Colaj CIJM

Numărul medicilor și asistenților medicali din Republica Moldova este în continuă scădere. Nu pentru că oamenii în halate albe renunță la diplome, ci pentru că pleacă din profesie. Din 26 mii de asistenți medicali, câți erau în 2014, timp de zece ani au rămas cu aproape 3 mii mai puțini. Cea mai mare instituție spitalicească din Republica Moldova, Spitalul Clinic Republican Timofei Moșneaga, resimte lipsa a peste 100 de asistenți medicali. O altă instituție medicală, care deservește regiunea de nord a țării, Spitalul Clinic din Bălți, așteaptă cu brațele deschise 47 de medici, din care  18 - anesteziologi. În timp ce Ministerul Sanatății încearcă să facă domeniul mai atractiv prin majorări de salarii și îmbunătățirea condițiilor de muncă, profesioniștii susțin că este nevoie de o strategie mai amplă, care să includă cu o parte din angajamente și instituțiile care pregătesc medici.

 

Numărul angajaților din sistemul medical este în cădere liberă

Datele statistice nu sunt deloc îmbucurătoare. Numărul asistenților medicali s-a redus cu aproape 3000 de persoane în ultimul deceniu, o cifră critică pentru Republica Moldova. Indicii privind personalul medical superior nu sunt atât de dramatici, dar se află într-o constantă și continuă descreștere.


Sursa: Banca de date, Biroul Național de Statistică 

Prin intermediul platformei VreauInfo.md, am solicitat informația statistică  de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) referitor la lipsa de cadre medicale superioare și medii în sectorul spitalicesc al Republicii Moldova. Conform informaței furnizate, „la data de 25 aprilie 2024, în cadrul prestatorilor publici de servicii medicale (spitale raionale, instituții medicale de nivel republican și municipal) necesitatea de personal medical și farmaceutic cu studii superioare de specialitate a constituit 614 de specialiști, iar de personal medical cu studii profesionale - 864.

Cifrele arată că cea mai alarmană situație în ceea ce privește lipsa de medici este la Spitalul Clinic din Bălți, cu locuri vacante pentru 47 de medici, dintre care 18 medici - specialiști în anestezie și terapie intensivă. 

Una dintre cele mai mari instituții spitalicești din republică, IMSP Spitalul Clinic Republican Timofei Moşneaga, este pe primul loc în anti-topul instituțiilor cu cea mai mare penurie de cadre medicale cu studii medii. Din totalul de 737 de asistenți medicali, de care e nevoie pentru a asigura o bună funcționare a spitalului,  lipsesc 100.

Directorul Spitalului Clinic Republican, Andrei Uncuța, a menționat pentru portalul Anticorupție.md că identificarea a 100 de asistenți medicali este o misiune extrem de provocatoare. Una din soluțiile utilizate pe larg este acordarea dreptului de muncă prin cumul.

Foto: Asistenți medicali din cadrul SCR  "Timofei Moşneaga"

”Ca una din soluțiile utile aș putea propune acordarea muncii prin cumul pentru a gestiona deficitul de personal medical mediu. Dar este foarte  important să fie implementat cu grijă pentru a evita suprasolicitarea personalului și pentru a menține standardele de îngrijire a pacienților. Implementarea muncii prin cumul poate fi o soluție eficientă doar pe termen scurt, dar este esențial să se asigure  atât bunăstarea angajaților, cât și calitatea îngrijirii pacienților. ”

De asemenea, Andrei Uncuța subliniază importanța colaborării autorităților cu instituțiile de învățământ de profil:

”Ministerul Sănătății oferă suport financiar și logistic, în timp ce instituția medicală poate facilita formarea și integrarea specialiștilor în diferite departamente și specializări.  Este extrem de necesară elaborarea unui plan strategic național pentru atenuarea deficitului de personal, inclusiv măsuri pe termen scurt și lung. Totodată, este esențial ca autoritățile să colaboreze cu instituțiile de învățământ de profil ”.

 

Moldova are nevoie urgent de cel puțin 86 medici - anesteziologi

Analizând  fenomenul lipsei de cadre medicale în sistemul republican spitalicesc, am depistat că necesitatea cea mai mare în total pe republică este de specialiști în anestezie și terapie intensivă (ATI), 86 de medici. Tot la nivel critic se află medicina urgentă.

 

Pentru a vedea dacă incubatorul cadrelor medicale din Republica Moldova, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testimițanu, încearcă să se adapteze la provocările și cerințele zilei, am înrebat câți specialiști ATI vor finaliza rezidentura și se vor angaja oficial în câmpul muncii în anul curent. 

"În anul 2024 15 medici rezidenți  la specialitatea Anestezie și Terapie Intensivă, durata căreia este de patru ani, vor absolvi programul, ultima etapă de examene va fi în luna octombrie", a răspuns pentru Anticoruptie.md instituția.

Un simplu calcul matematic ne arată că va fi nevoie de mulți ani ca această lăcună în rețeaua de resurse umane sa fie acoperită. Experții în domeniu susțin că mecanismul asigurării segmentului ocrotirii sănătății cu cadre nu trebuie lăsat în voia sorții, ci  luat sub controlul direct al Ministerulul Sănătății.

 

Instituțiile de învățământ de profil trebuie să aibă o comandă de stat de la Ministerul Sănătății

Foto: CNAMUP  Sursa:CIJM

Iurie Crasiuc, vicedirector Dezvoltare, infrastructură și coordonare serviciu al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), cea mai complexă structură medicală din republică, are o viziune  optimistă vizavi de problema deficitului de cadre. Crasiuc spune că problema lipsei de cadre în sistemul medical nu este una nouă, ea întotdeuna a fost pe ordinea de zi. Reieșind din experiența sa în domeniu, acesta susține că  în ultimii ani situația este mult mai bună.

Iurie Crasiuc are și soluții clare pentru redresarea situației, una dintre care ar fi elaborarea de cătreMinisterul Sănătății a unei comenzi de stat pentru instituțiile de învățământ de profil.

"Cu riscul de a fi neînțeles și criticat o sa vă spun urmatoarea idee: toate instituțiile de învățământ medical din republică trebuie să aibă contract cu ministerul Sănătății, în baza acestui contract trebuie să se pregătească cadre la nivel național. Și eu, ca instituțăe medicală, nu trebuie să  caut cadre, să mă duc la Colegiile de medicină în  localități, să văd cine învață acolo, să mă gândesc cum să-i atrag, cum să-i motivez atunci când trec practica,  să fac ca acest serviciu să-i pară atractiv. Cu aceasta ne ocupăm noi, dar în mod ideal ar trebui ca USMF, colegiile de medicină să aibă o comandă de la Ministerul Sănătații, comanda de stat și să furnizeze instituțiilor medicale specialiștii respectivi. Eu consider că aceasta trebuie să fie sută la sută responsabilitatea Ministerului", a subliniat Crasiuc pentru Anticoruptie.md.

 Crasiuc susține că popularizarea profesiei tot ar fi de ajutor.

”Eu observ la noi o tendință foarte interesantă – formarea dinastiilor de medici, atunci când în familia lucrătorilor medicali copiii tot o iau pe calea medicinei, ceea ce este bine, dar nu este suficient. Imboldul trebuie să vină nu doar din interior, din familie, dar și din exterior – din necesitățile societății în care trăiești”, a mai spus Crasiuc.

Potrivit administratorului de spital, instituția a efectuat un sondaj printre cei peste 5000 de angajați ai CNAMUP și la întrebarea „Ce v-ar motiva să lucrați în institiție?”, majoritatea a ales opțiunea ce stipula perspectiva creșterii profesionale, posibilitatea obținerii experienței medicale și nu cea a remunerării financiare. Adică, spune Iurie Crasiuc, posibilitatea de a se manifesta profesional este foarte importantă  pentru oameni, totodată ei  înțeleg că creșterea profesională, indicatorii buni de peformanță, le vor asigura ulterior și un salariu bun.

De asemenea, Iurie Crasiuc a subliniat că generația actuală de tineri specialiști are un avantaj foarte mare în comparație cu medicii de formație mai veche, care făceau internatura doar un an de zile.

”Rezidentura în timpul actual durează de la 3 la 5 ani, timp în care medicul reușește să se formeze din punct de vedere profesional, capătă experiență, știe cum să gestioneze o varietate de cazuri legate de boli, traumatisme, urgențe etc. Tinerii absolenți care vin la noi se includ din prima zi în activitatea noastră de acordare a asistenței medicale urgente și lucrează practic la automatism”, a conchis Crasiuc.

 

Foto: Iurie Crasiuc, vicedirector Dezvoltare, infrastructură și coordonare serviciu al CNAMUP. Sursa:CIJM

„Păcat ca pentru un salariu mai bun medicul să își lese profesia, pentru care și-a dedicat atâția ani din viață..."

Medicul-rezident pneumolog la USMF Nicolae Testemițanu, Alina Chetrari,  a acceptat cu entuziasm să ne expună viziunea sa asupra profesiei de medic, asupra provocărilor indispensabile acestei meserii, dar și soluțiile practice care ar ajuta la redresarea situației actuale.

“Am ales să fac studiile în medicină, deoarece întotdeauna am fost atrasă de acest domeniu și nu mă vedeam în altă parte. Soțul și părinții m-au susținut, ceea ce mi-a oferit curajul de a începe această cale. Știam de la bun început că e un  drum  lung și greu, dar eram pregătită emoțional. Niciodată nu m-am gândit despre ceea ce mă așteaptă peste 9-12 ani, când voi termina… mereu aveam speranța că lucrurile se vor schimba spre bine”.

Totodată, Alina ne-a marturisit că pasiunea față de acestă profesie, dorința de a lua calea medicinii, așa cum a fost și în cazul ei, nu sunt suficiente pentru soluționarea ulterioară a problemei deficitului de cadre și pentru crearea unui sistem de ocrotire a sănătății bine pus la punct.

Foto: Medici-rezidenți, USMF "Nicolae Testemițanu"

 

"Eu cred ca foarte puțini oameni vin în domeniul medical pentru salariu, majoritatea aleg medicina pentru că e o profesie nobilă. Și totuși, salariul ar trebui să fie bun, decent, pentru ca medicul să nu fie nevoit să își găsească un loc de muncă suplimentar sau să își lase profesia, pentru care și-a dedicat atâția ani din viață, pentru a-și întreține familia. După părerea mea, majorarea salariilor și achitarea tinerilor specialiști a celor  120000 lei este un pas spre mai bine".

Fiind deja al șaptelea an în spațiul academic medical, Alina  și-a formulat și anumite soluții, care ar ajuta la ameliorarea situației.

"Strategii pentru atragerea tinerilor în sistemul medical ar trebui să fie aplicate din primul an de universitate, anume acolo  ar trebui să fie făcute multe schimbări. De exemplu: reducerea testelor, reducerea volumului informației teoretice, trebuie să ne axăm pe cât mai multă practică în plocesul de studii. Salarii decente pentru medici și rezidenți. Posibilitatea rezidentului de a alege locul de muncă acolo, unde este stabilit cu familia. Apropo, foarte mulți colegi de ai mei, veniți din raioane, intenționează se revină și să profeseze acolo. Foarte mulți, care încă nu au familii, nu văd nici o problemă să fie repartizați și să lucreze în zona rurală."

De altă parte, Ministerul Sănătății (MS) ne-a comunicat prin intermediul platformei VreauInfo.md că  instituția ”pune un accent deosebit pe modernizarea și dotarea cu echipamente și dispozitive medicale performante a instituțiilor medico-sanitare publice din țară. Astfel, datorită creării condițiilor optime de muncă, tot mai mulți tineri specialiști aleg să activeze în spitalele raionale. Dacă în anii 2018-2019 doar circa 18% din absolvenții pe locuri bugetare plecau să muncească în zona rurală, în prezent această cifră a atins circa 44%”.

Totodată, MS afirmă că ”depune eforturi continue pentru a le crea tinerilor specialiști în medicină condiții bune de muncă. Pentru a convinge tinerii profesioniști să activeze în spitalele din întreaga țară, s-a aprobat achitarea unei indemnizații unice în valoare de 120 de mii de lei în cazul medicilor și 96 de mii de lei în cazul personalului mediu, după șase luni de la angajare. În anul 2023, sute de tineri medici și asistenți medicali au beneficiat de indemnizația acordată într-o singură tranșă. În zonele rurale, aceștia beneficiază, de asemenea, de compensații la energie electrică și termică.”

Prioritatea Ministerului de resort este investiția în resursa umană și menținerea acesteia în sistem: ”O nouă majorare, de 15%, a fost realizată începând cu 1 octombrie 2023, și anume salariul pentru întreg personalul din instituțiile medicale. La fel, a fost majorat cu 15% suplimentul pentru munca de noapte. În total, peste 48 mii de angajați ai instituțiilor medicale au beneficiat de această creștere salarială. Au fost majorate salariile pentru medicii legiști și experții judiciari care activează în Centrul de Medicină Legală cu 35% și sporul specific cu 15%”.

 

Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii