Drepturile copilului

Copiii abuzați, aproape uitați de autorități

Foto: Natalia Porubin

Își fac lucrul numai pe jumătate și, în loc să protejeze copiii, îi pun în pericol. Este vorba despre unii primari, medici, asistenți sociali și profesori care sunt obligați prin lege să lucreze împreună pentru a proteja copiii. La doi ani de la adoptarea unui mecanism intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, unii responsabili nu fac decât să înregistreze cazurile de violență, fără să se implice în niciun fel în rezolvarea lor. În timp ce specialiștii dau vina pe lipsă de timp și de resurse, experții în protecția copilului afirmă că inacțiunea autorităților poate fi fatală pentru copii.

Rodica Corețchi-Mocanu, Foto: CIJM

Reacție neadecvată și neconformă

O femeie din nordul țării s-a pomenit cu dosar penal după ce ani la rândul a îngrijit de două nepoate ( de 9 și 14 ani) abandonate de mama lor care plecase peste hotare. În toți anii cât s-a aflat în străinătate femeia nu s-a îngrijit în niciun fel de cei doi copii, totuși la revenire în țară a decis să îi ia acasă. Cele două surori nici nu au vrut să audă de asta, deoarece mama le-ar fi neglijat și abuzat fizic. În loc să evalueze situația și să afle motivul pentru care copiii nu vor să își părăsească mătușa, responsabilii au mers direct la domiciliul fetelor ca să le transmită mamei. Situația s-a agravat și mai mult când femeia s-a adresat la poliție cu o plângere că cei doi copii ar fi fost sechestrați de mătușa lor.

Rodica Corețchi-Mocanu, coordonator programe asistenţă psihosocială la Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC) susține că în acest caz reacția autorității tutelare a fost absolut neadecvată și neconformă cu mecanismul intersectorial de cooperare.

”Specialiștii nu au realizat interviul de protecție cu copiii. Autoritățile au încercat chiar să le convingă pe cele două fete că e mai bine pentru ele să meargă cu mama, asta deși nu au făcut niciun fel de evaluare, care să arate situația reală”, spune Rodica Corețchi-Mocanu. Drept urmare, femeia care îngrijea de copii a fost nevoită practic să fugă din localitate cu ambele fete și  să trăiască luni în șir în altă localitate, la gazdă. Respectiv în semestrul I al anului trecut de studii fetele nu au frecventat școala.

Specialiștii din cadrul CNPAC au făcut o evaluare psihologică  a fetelor și au constatat că acestea au fost abuzate de mama lor în copilărie, perioadă despre care au amintiri foarte urâte. Raportul de evaluare psihologică a fost prezentat Autorităţii tutelare şi Poliţiei în calitate de suport pentru adoptarea unor decizii  care să protejeze copiii. În prezent cei doi copii locuiesc împreună cu mătușa lor, dar aceasta este în continuare purtată prin instanțe ca să își dovedească nevinovăția. 

Bătaia și abuzul sexual ca mijloc de ... educație

În timp ce unii responsabili comit gafe serioase, alții nu fac nimic ca să protejeze copilul și, astfel, se ajunge la tragedii. Este și situația unei adolescente de 15 ani care a fost abuzată fizic și sexual de către tatăl său biologic în timp ce mama era plecată la muncă peste hotare. Pentru că nu mai putea îndura calvarul fata a fugit de mai multe ori de acasă. Autoritățile, însă,  o readuceau de fiecare dată acolo unde era bătută și umilită fără să încerce să afle adevărata cauză a acestor evadări. Când cazul a ajuns în vizorul specialiștilor de la CNPAC  s-a constatat că asistentul social comunitar știa că fata fuge des de acasă, lipsește de la școală și că este bătută de tatăl său. Paradoxul este că specialista credea că pedepsele fizice erau meritate de  copil și, respectiv, ea nu a acționat în niciun fel ca să îl protejeze. Acum adolescenta locuiește cu o mătușă și are nevoie de asistență psihologică pentru a depăși trauma prin care a trecut. ”S-a ajuns aici pentru că autoritățile au crezut că e normal ca un copil  să fie pedepsit  prin bătaie, inclusiv pentru că fuge de acasă din motiv că este supus violenţei”, spune Rodica Corețchi-Mocanu.

Din cauza abuzurilor de acasă, mulți copii absentează de la școală. Foto: CIJM

Așteaptă majoratul copilului ca să se spele pe mâini de el

Într-un alt caz autoritățile au refuzat să intervină într-o situație de abuz fizic și evadare de acasă pe motiv că ... în curând copilul va împlini majoratul. Alina, o adolescentă de 17 ani a fost nevoită să fugă de acasă pentru că nu mai putea îndura bătăile din partea tatălui său vitreg. Ultimul incident s-a întâmplat acum șase luni, fata fiind lovită violent peste față și  spate. După ce a plecat de acasă fata a locuit o vreme la niște prieteni, iar mai târziu s-a mutat la părinții iubitului său. Autoritățile nu au aplicat o formă de protecţie a copilului. Motivul – fata va împlini în curând majoratul, iar după asta va putea fi exclusă din sistemul de protecție a copilului.

Eu trebuia să mă întorc acasă, iar bătăile continuau...”

Foto: CIJM

Despre lipsa de eficiență și reacție din partea autorităților vorbesc și reprezentanții altui ONG - Centrul Internațional ”La strada”. Recent organizația a lansat ”Dosarul Neoficial” – o culegere de mărturii a șase adolescenți, victime ale abuzurilor și exploatării sexuale. Istoriile descrise în dosar scot în prim-plan așteptările lor de la profesioniștii în protecția copilului.

„Când mă certam cu tata și el mă bătea și mă fugărea de acasă, eu rugam învățătorii să meargă la primărie, să spună ce se întâmplă la noi acasă. Dar nimeni nu voia, nimeni nu mă credea. Eu trebuia să mă întorc acasă și bătăile continuau”, povestește unul dintre protagoniștii lucrării, un adolescent de 15 ani.

”Profesorii nu mă ajută. Când trec pe lângă banca mea, nici nu îmi atrag atenția. Chiar și copiii se feresc de mine”, povestește o adolescentă de 13 ani.

”În toate cazurile abuzurile ar fi fost evitate dacă maturii din viața acestor copii se implicau măcar puțin ca să prevină tragediile care au urmat”, spune Ana Revenco, director executiv ”La strada”.

Poză-simbol. Foto: CIJM

Potrivit expertei, sistemul din țara noastră este construit astfel, încât să satisfacă nevoile sistemului, și nu pe cele ale copilului, iar specialiștii se concentrează mai mult pe registre și statistici, decât pe adevăratele probleme ale copiilor. „Statul continuă să eșueze. Specialiștii ignoră situațiile de risc în care se află copiii, precum și nevoile acestora. Copiii au nevoie să fie ascultați, auziți și ajutați din prima adresare, să primească afecțiune, să fie protejați. Deseori interviul din partea specialistului se limitează la îndeplinirea formularului legat de situația materială din familie, însă nimeni nu își pune întrebarea ce vrea acel copil”, a mai menționat Ana Revenco.

Daniela Sâmboteanu, Foto: CIJM

Greșelile vin din necunoaștere, dar și din cauza lacunelor în legislație

Cazurile în care autoritățile își îndeplinesc obligațiunile doar pe jumătate sunt destul de frecvente, spun specialiștii. Greșelile vin din necunoaștere, dar și din cauza  unor lacune din mecanism. Potrivit Danielei Sâmboteanu, președinte al Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), de multe ori, responsabilii de protecția copilului  nu fac decât să completeze fișele de sesizare.

“Ei cred că trebuie să completeze doar fișa și au scăpat, dar sunt multe alte lucruri pe care responsabilii ar trebui să le facă, și în primul rând  - să găsească soluții pentru acel copil, să întreprindă măsuri pentru a-l proteja. Prin acest mecanism nu se face altceva decât se anunță autoritatea responsabilă despre un pericol iminent pentru viața și sănătatea copilului. În funcție de ce identifică persoana care intră prima în contact cu copilul se schițează următorii pași necesar de a fi făcuți de alți specialiști. Nu este necesar ca alți specialiști să discute din nou cu copilul și să îl revictimizeze în acest fel, să îl pună în situația să povestească de nenumărate ori același caz”, spune experta. 

Poză-simbol. Foto: CIJM

Potrivit ei, după întocmirea fișei de sesizare trebuie întreprinși pași concreți cum ar fi solicitarea ordonanței de protecție sau a măsurilor pentru reținerea abuzatorului în cazul în care a fost constatată o crimă împotriva copilului. La fel, după necesitate, copilul trebuie consulat de un medic sau psiholog.

Protecția copilului se încheie la ora 17.00

Dacă e să urmăm logica legislației noastre, cazurile  de abuz sau violență asupra unui copil nu ar trebui să se întâmple decât în orele de serviciu al responsabililor de protecția copilului. Asta deoarece statul nu a prevăzut niciun mecanism de intervenție în afara orelor de serviciu a acestor specialiști. Această lacună creează probleme serioase, susține Daniela Sâmboteanu.

”Este imposibil de a realiza intervenția în afara orelor de serviciu a autorității tutelare, dar majoritatea cazurilor de abuz asupra copiilor se întâmplă la sfârșit de săptămână, seara sau noaptea. Nu are dreptul nimeni să întreprindă nicio acțiune. Chiar dacă există un serviciu nimeni nu poate lasa copilul în acel serviciu fără decizia autorității tutelare, așa cum impune legea privind protecția specială a copiilor în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi”, afirmă președinta CNPAC.

Un studiu efectuat de CN PAC arată că oamenii nu raportează cazurile de abuz pentru că nu au încredere în autorități. Foto: CIJM

Potrivit ei, statul ar putea soluționa problema dacă în zilele de odihnă sau în afara orelor de lucru responsabilii de la direcțiile teritoriale de asistență socială ar îndeplini rolul de autoritate tutelară prin rotație. ”Orele de lucru ar putea fi recuperate. Codul muncii oferă soluții în acest sens și cred că asta nu ar fi costisitor. Astfel nu am mai avea situații când în unele cazuri grave sunăm responsabilii de protecția copilului, iar ei ne spun că au zi de odihnă”, spune Daniela Sâmboteanu.

Studiul CNPAC  „Opinii şi percepţii  privind răspunsul statului în cazurile de abuz asupra copiilor” realizat  recent, arată că peste 35 la sută dintre adulți consideră că populaţia nu raportează cazurile de abuz asupra copiilor din motiv că nu au încredere că instituţiile statului  vor soluţiona cazul. Totodată, fiecare al cincilea respondent a menționat drept motiv frica de autorități.

Autoritățile, chemate la raport la un înalt for european 

Progresele obținute de autorități în domeniul prevenirii și combaterii violenței asupra copiilor urmează a fi raportate de autoritățile noastre în cadrul sesiunii din toamna curentă a Consiliului ONU pentru drepturile omului, care va avea loc la Geneva. La sesiunea precedentă, care a avut loc acum patru ani, țara noastră s-a angajat să îndeplinească 122 de recomandări pentru asigurarea drepturilor omului. Fiecare a șasea recomandare se referă la protecția drepturilor copilului. Republica Moldova va prezenta un raport despre cum își onorează angajamentele internaționale privind drepturile omului pe care și le-a asumat acum patru ani când a fost inclusă într-un exercițiu internațional de evaluare a politicilor publice în domeniul drepturilor omului, numit Evaluarea Periodică Universală (EPU). Mecanismul a fost creat în cadrul Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, acum zece ani, scopul acestuia fiind de a contribui la eliminarea tuturor formelor de discriminare şi de a determina autorităţile statelor membre ONU să respecte angajamentele în domeniul drepturilor omului, asumate în faţa altor ţări. 

 

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Advocacy for Child Rights” desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) cu suportul UNICEF Moldova. Opiniile exprimate pe acest site aparţin autorilor şi editorilor şi nu reflectă neapărat politicile sau viziunile UNICEF.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii