Integritate

„Tehnocrații” din Guvernul Chicu: „păcate” si interese

Foto: privesc.eu

Majoritatea membrilor Guvernului Chicu, învestit joi cu votul a 62 de deputați, au fost până în prezent consilieri ai președintelui Dodon, care este liderul neoficial al Partidului Socialiștilor. Constatăm, între altele, că o parte din cei care au ajuns la şefia ministerelor au activat anterior și în instituțiile conduse de guvernarea democrată. Unii miniștri au figurat în anchetele realizate anterior de Centrul de Investigaţii Jurnalistice care au scos la iveală interesele ascunse ale acestora.

Ion Chicu
Ion Chicu. Foto: agora.md

Ion Chicu - prim-ministru

Ion Chicu a fost până în prezent consilierul șefului statului, Igor Dodon, fotoliu pe care l-a ocupat după ce anterior a fost ministru al Finanțelor, în Guvernul Filip. Chicu are studii în management. În perioada 1994-2005, a fost șef de departament și director executiv la holdingul Moldacom SA. La alegerile parlamentare din 1998, Ion Chicu a candidat pe listele Partidului Reformei, condus de Mihai Ghimpu, fost președinte al Partidului Liberal.

Între 2005 și 2009, Chicu a ocupat diverse funcții în cadrul unor ministere: de la șef al Direcției generale reforme structurale a Ministerului Economiei și Comerțului, la consilier al prim viceprim-ministrului Zinaida Greceanîi, ministru adjunct al Finanțelor și apoi consilier principal de stat al premierului Zinaida Greceanîi pe domeniile economic și relații externe. În 2018 a fost numit secretar general de stat la Ministerul Finanțelor, iar din decembrie 2018 a fost ministru al Finanțelor. 

Potrivit declarației de avere și interese personale, anul trecut, împreună cu soția, Chicu a adunat venituri din salarii de 282 de mii de lei, la care se adaugă 145 de mii din vânzarea unui autoturism. Noul premier are în proprietate trei terenuri agricole, o vilă de 77,9 metri pătrați, în valoare de 777 de mii de lei, precum și un automobil în valoare de 200 de mii de lei.

Sergiu Pușcuța
Sergiu Pușcuța. Foto: tribuna.md

Sergiu Pușcuța - viceprim-ministru, ministru al Finanțelor

Sergiu Pușcuța se remarcă prin faptul că a fost apropiat al liderilor de partid aflați la guvernare în diferite perioade, obținând astfel funcții importante în stat. Pușcuța a fost numit în funcția de șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, începând cu data de 22 februarie 2016. Numirea a fost făcută prin ordinul Ministrului Finanțelor din Guvernul Filip, Octavian Armașu.

Până a fi numit la șefia Fiscului, Pușcuța a fost director la Fabrica de lactate JLC. Anterior, a fost consilierul ex-președintelui Petru Lucinschi. În perioada guvernării comuniste, în anii 2005-2008 a fost şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. În 2008, a deținut pentru o scurtă perioadă de timp funcția de director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, iar spre finele guvernării comuniste, în perioada 2008-2009, a fost consilier pe probleme financiare al președintelui de atunci, Vladimir Voronin.

Potrivit declarației prezentate privind proprietățile și interesele personale, Serghei Puşcuţa a obținut anul trecut venituri în valoare de 300 de mii de lei din vânzarea mașinii și 6,9 mii lei ca procent din depozitul bancar la Moldindconbank. În 2018, familia Puscuţa a primit venituri de peste 1,6 milioane de lei din închirierea de spații agricole (persoanelor fizice, companiilor Agro SZM, We Trade Agro, Petreanca-Agro). Familia deține mai mult de 950 de terenuri agricole, o mașină de producție Skoda 2018 (556,3 mii lei), două apartamente (93,8 mp și 67,7 mp) în valoare de 492,3 mii lei și, respectiv, 373,4 mii lei, cota (2,17%) într-un garaj de1.527 metri pătrați și cotă (10%) într-o altă zonă de garaj de 368,7 metri pătrați, imobil de altă categorie (7 obiecte cu o suprafață de aproximativ 1,5 mii mp) cu o valoare cadastrală totală de peste 510 mii lei.

Alexandru Flenchea
Alexandru Flenchea. Foto: Radio Europa Liberă

Alexandru Flenchea - viceprim-ministru pentru Reintegrare

Alexandru Flenchea a fost până în prezent șef al Biroului politici de reintegrare. Anterior a fost consilier în cadrul Misiunii OSCE în R. Moldova, activitate pentru care, în august 2018, a fost distins de către Igor Dodon cu medalia „Meritul Civic”.

Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2018 Flenchea a avut un salariu de 65 de mii de lei de la PNUD Moldova și aproape 18 mii de euro de la Misiunea OSCE. El are în proprietate două apartamente, de 32,7, respectiv 80,4 metri pătrați, evaluate total la 74 de mii de lei, precum și două automobile.

Anatol Usatîi
Anatol Usatîi. Foto: privesc.eu

Anatol Usatîi - ministru al Economiei și Infrastructurii

Anatol Usatîi este primul adjunct al bașcanului Găgăuziei, Irina Vlah. Anterior, el a fost secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii în Guvernul Filip. În martie-august 2015, Usatîi a deţinut funcţia de viceministru la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în Guvernul Gaburici. Până atunci, din 2010, a fost director al Proiectului reabilitarea drumurilor, realizat cu suportul Corporaţiei Provocările Mileniului. A mai activat în cadrul unităţii de implementare a proiectului Druminvest şi în cadrul Administraţiei de Stat a Drumurilor.

Conform declarației de avere și interese personale, Usatîi are în proprietate o casă de locuit și un automobil de marcă Toyota RAV 4.

Pavel Voicu
Pavel Voicu. Foto: gov.md

Pavel Voicu - ministru al Afacerilor Interne

Fostul polițist și consilier al președintelui Igor Dodon, Pavel Voicu, este originar din satul Frăsinești, raionul Ungheni, fiind consătean cu ex-ministrul de Interne în perioada guvernării comuniste, Gheorghe Papuc, cercetat penal, dar achitat în dosarul 7 aprilie 2009.

Deși nu a figurat în vreun dosar legat de tortura din aprilie 2009, numele lui Voicu a fost vehiculat în mass-media că ar fi implicat în reținerea și maltratarea tinerilor în perioada respectivă, fiind comisar-șef al Poliției din sectorul Botanica al Capitalei.

Pavel Voicu și-a început cariera în Poliție în august 1995, în calitate de ofițer de urmărire penală la Ungheni, și a plecat din sistem în august 2017, fiind în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție din Bender. Demisia lui Voicu din Poliție a fost legată de un scandal în care a fost acuzat că a purtat haine cu însemnele unei campanii, inițiate de socialiști și că l-a însoțit de Dodon pe muntele Athos. Serviciul Protecție Internă și Anticorupție a pornit pe numele lui Voicu o anchetă de serviciu, însă aceasta nu a fost finalizată, deoarece Voicu a depus cerere de demisie.

La 22 august 2017, Igor Dodon l-a numit pe Pavel Voicu în funcția de consilier prezidențial pentru misiuni speciale. Dodon a menționat atunci că Voicu are o experiență vastă de activitate în organele de drept. Prin Decretul semnat, șeful statului și-a „onorat promisiunea” după ce, în cadrul unei conferințe de presă, declara că Voicu este unul dintre cei mai buni specialiști din Ministerul Afacerilor Interne și va fi invitat în echipa prezidențială. După căderea guvernării PDM, Igor Dodon a insistat pentru numirea lui Voicu în funcția de ministru al Apărării.

Pavel Voicu declară în proprietate două case de locuit, una de 117 metri pătrați, pe care a procurat-o în 2000 cu 251 de mii de lei, și una de 118 metri pătrați, în valoare de aproape un million, pe care ar fi primit-o drept donație.

Fadei Nagacevschi
Fadei Nagacevschi. Foto: noi.md

Fadei Nagacevschi - ministru al Justiției

Fadei Nagacevschi este fiul mai mare al avocatului și fostului deputat din partea PLDM, Vitalie Nagacevschi. Jurist de formație și deținător al licenței de avocat, Fadei Nagacevschi este membru al organizației neguvernamentale Juriștii pentru drepturile omului.

Fadei Nagacevschi a fost mai mulți ani la rând avocatul PSRM. În această postură a reprezentat interesele socialiștilor în instanțele de judecată, inclusiv și în perioada campaniilor electorale. A avut mai multe ieșiri publice pentru a apăra poziția PSRM.

Fadei Nagacevschi s-a remarcat ca apărător în Campania declanșată de socialiști împotriva vaccinării obligatorii a copiilor, dar a pierdut procesul la Curtea Constituțională.

În iunie 2019, Fadei Nagacevschi a fost numit consilier al președintei Parlamentului, Zinaida Greceanîi. Fiind în funcția respectivă, a criticat proiectul de lege privind reformarea CSJ și a organelor Procuraturii, elaborat de către un grup de lucru din cadrul Ministerului Justiției și dezbătut de către Comisia de la Veneția. Potrivit lui Nagacevschi, documentul era un eșec. „Comisia de la Veneția a adoptat opinia preliminară asupra proiectului de lege privind reforma justiției. Într-un cuvânt, proiectul în varianta tehnică actuală este un eșec! Am și eu niște întrebări: proiectul este atât de slab pregătit tehnic din rea intenție sau din alte motive? Cine este autorul acestui proiect? Cine își asumă amânarea reformei cel puțin pentru două luni?”, a scris el pe pagina sa de Facebook.

Nagacevschi deține în proprietate două terenuri agricole și unul destinat construcțiilor. În 2010, Fadei Nagacevschi și-a procurat un apartament de 68,9 metri pătrați, cu 562,3 mii de lei. În 2018, fostul avocat al socialiștilor și-a procurat două apartamente a câte 33 de metri pătrați, plătind câte 11.795 de euro pentru fiecare. Acesta mai deține în proprietate două automobile, un Minicooper S, de 13,5 mii de euro și un Volvo S80, procurat în 2013 cu peste puțin un milion de lei.

Aureliu Ciocoi
Aureliu Ciocoi. Foto: moldova.org

Aureliu Ciocoi - ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene

Aureliu Ciocoi este consilier prezidențial pentru politică externă în aprilie 2018. Dodon a scris atunci pe rețelele de socializare că Aureliu Ciocoi este „unul dintre cei mai mari profesioniști în diplomația Republicii Moldova. Are o experiență bogată de promovare a intereselor naționale ale Republicii Moldova atât în Est, cât și în Vest – ceea ce este necesar pentru țară”. Aureliu Ciocoi a fost Ambasador al Republicii Moldova în Germania (2010-2015), în China (2016-2017) și în Statele Unite ale Americii (2017). La câteva luni de mandat în SUA Aureliu Ciocoi a demisionat, motivând public că o face din motive personale. Motivul real, potrivit unor surse din interiorul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, este că Ciocoi ar fi fost rechemat la cererea lui Vlad Plahotniuc, care ar fi fost deranjat de activitatea diplomatică a ambasadorului. Ciocoi a revenit la MAEIE și a îndeplinit funcția de Ambasador cu misiuni speciale în cadrul Ministerului. Aureliu Ciocoi  are rang diplomatic de ministru-consilier.

În 1992, Aureliu Ciocoi a absolvit facultatatea de jurnalism a Universității de Stat din Moldova și SNSPA la București, în domeniul relațiilor internaționale.

Aureliu Ciocoi deține în proprietate un apartament de 132 de metri pătrați, procurat în 2003 cu un milion 77 de mii de lei, o casă de locuit de 107,9 metri pătrați, primită moștenire în 2016. Diplomatul a mai raportat patru conturi bancare în care păstrează economii de 37 de mii de euro, 38 de mii de dolari și peste 20 de mii de lei.

Victor Gaiciuc
Victor Gaiciuc. Foto: Radio Europa Liberă

Victor Gaiciuc - ministru al Apărării

Victor Gaiciuc a fost ministru al Apărării în perioada guvernării comuniste, în anii 2001-2004, fiind demis în urma unui demers al Consiliului Suprem de Securitate, care a criticat activitatea structurii conduse de acesta. În scurt timp, în 2005, generalul Gaiciuc a fost numit ambasador în Belgia şi reprezentant la NATO. În timpul mandatului său la Bruxelles (2005–2009), acesta l-a cunoscut pe Dmitri Rogozin, care a deţinut, între 2008 şi 2011, funcţia de reprezentant permanent al Federației Ruse la NATO. Aceştia ar avea de atunci o relaţie strânsă.

„Având calitatea de reprezentant diplomatic la NATO, ca şi Rogozin, ne-am întâlnit, am discutat în această perioadă, nu pot infirma acest lucru. Evident că fiecare şi-a apărat interesele statului său. Acesta este răspunsul meu în ce priveşte relaţia mea cu dl Rogozin. Am fost întotdeauna pentru relaţii bune cu Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă. Avem un parteneriat strategic cu Rusia, încheiat în 2001, care, prin valorificare, ar contribui la creşterea economiei Republicii Moldoda şi la rezolvarea conflictului transnistrean. Da, pe această dimensiune, există o părticică a aportului meu la stabilirea relaţiilor cu Federaţia Rusă”, a declarat Gaiciuc pentru Jurnal de Chișinău despre relațiile sale cu Rogozin.

Gaiciuc mai este și președinte al Uniunii Ofițerilor din Republica Moldova - o organizație voluntară, fondată în iulie 1999, și din care fac parte militari și ofițeri atât în serviciu, cât și în rezervă sau în retragere, din diferite structuri de apărare. În timpul campaniei prezidențiale din toamna anului 2016, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scos la iveală conexiunea dintre pliantele cu mesaje denigratoare și manipulatorii în adresa Maiei Sandu și contracandidatul său, Igor Dodon. Repartizarea fluturașilor avea loc chiar la câțiva pași de MAI, în biroul Uniunii conduse de Gaiciuc, organizație cu care Dodon are legături strânse de ani buni. Atât Victor Gaiciuc, cât și Igor Dodon au negat legătura cu tipărirea foilor volante. Pe marginea cazului a fost pornit un dosar contravențional, clasat ulterior de oamenii legii

În septembrie 2017, Victor Gaiciuc s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce candidatura sa la funcția de ministru al Apărării, susținută de președintele Igor Dodon, a fost respinsă de Guvern. Pe Gaiciuc și Dodon îi leagă o prietenie mai veche, iar de câțiva ani sunt și rude prin alianță. Portalul Anticoruptie.md a scris că șeful statului este nașul de cununie al feciorului lui Victor Gaiciuc. 

Preşedintele Uniunii Ofiţerilor din Republica Moldova a făcut declaraţii scandaloase în 2016 despre conflictul militar din estul Ucrainei. În cadrul unei conferinţe la Academia de Ştiinţe a Moldovei, Gaiciuc a menţionat că „exemplul Donbasului este demn de toată admiraţia”, având în vedere că rebelii din regiune au reuşit să opună rezistenţă armatei ucrainene.

După alegerile parlamentare din februarie 2019, Victor Gaiciuc a acces în Legislativ. Jumătate de an mai târziu, în august 2019, Igor Dodon l-a numit pe deputatul Gaiciuc, în funcția de secretar al Consiliului Suprem de Securitate și de consilier prezidențial în domeniul apărării și securității naționale. „Consider că Victor Gaiciuc are o experiență temeinică în organele securității statului. A deținut funcții de conducere, manifestând profesionalism, inclusiv în calitate de ministru al Apărării. Am deplină încredere în capacitatea domnului Gaiciuc de a garanta eficiența în activitatea Consiliului și de a contribui la întărirea sectorului apărării și securității naționale”, a comentat atunci Igor Dodon.

Potrivit declarației de avere pentru ultimii doi ani, din 2006, Gaiciuc este proprietarul unui apartament de 73,4 metri pătrați. Un an mai târziu el și-a cumpărat și un garaj pentru care a achitat 4.700 de euro. În 2008 el a primit ca donație un apartament de 130,5 metri pătrați, a cărui valoare ar fi de doar 67 de mii de lei, conform declarației de avere. Anul trecut Gaiciuc a moștenit o casă de locuit de 117,3 metri pătrați, cu tot cu beci și terenul pe care e amplasat imobilul. Familia Gaiciuc mai deține și alte șapte loturi de pământ, evaluate la circa 320 de mii de lei. În garajul socialistului sunt parcate două automobile – un Mercedes cumpărat în 2009 cu 9.700 de euro și o Toyota, achiziționată în 2016 contra a 325 de mii de lei. Veniturile lui Gaiciuc în ultimii doi ani au ajuns la 2,2 milioane de lei, la care se adaugă o dobândă de 2.800 de dolari din depozitele în mărime de 20 de mii de dolari și 10 mii de euro la bancă.

Corneliu Popovici
Corneliu Popovici. Foto: sputnik.md

Corneliu Popovici - ministru al Educației, Culturii și Cercetării

Corneliu Popovici este doctor în filozofie. Anterior a fost conferenţiar universitar la Academia de Administrare Publică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. În septembrie 2006, Popovici a fost numit, printr-un decret semnat de președintele de atunci, Vladimir Voronin, în funcția de vicedirector al Academiei de Administrare Publică. În marie 2008, tot prin semnătura lui Voronin, Popovici era demis. O perioadă, Popovici a fost vicepreşedinte al Societății pe Acțiuni DAAC Hermes.

Corneliu Popovici este unul din primii consilieri desemnați în echipa sa de către Igor Dodon, după ce acesta a intrat în posesia mandatului de președinte al Republicii Moldova.

În calitatea sa de consilier prezidențial, Popovici a criticat fosta guvernare a PDM pentru politicile implementate în domeniul Educației. „Noi rămânem fără universități. Dacă zece ani în urmă, în Republica Moldova erau în jur de 130 de mii de studenți, acum avem 65 de mii, iar în 2020 dacă o să avem 50 de mii. Pe de altă parte, chiar dacă am spune că e un număr foarte mare de studenți... Nu, pentru Republica Moldova este un număr foarte mic, deoarece la 10 mii de locuitori zece ani în urmă existau 303 studenți, anul acesta avem 180 de studenți, iar peste doi ani de zile o să fie în jur de 150 de studenți. Asta în condițiile în care media în lume trebuie să fie în jur de 300. Respectiv, noi rămânem fără știință, noi rămânem fără universități, ca urmare economia națională rămâne fără cadre calificate și nu întâmplător acum în școli avem lipsă de profesori, în medicină nu avem medici, sunt raioane unde este un deficit foarte mare de medici, inclusiv cadre cu studii superioare, bine calificate. Ca urmare, ceea ce se petrece în sistemul educațional și ceea ce se petrece în sistemul de cercetare devine deja o problemă de securitate națională a Republicii Moldova. Deja nu mai este o joacă de-a reforma, reforme butaforice, dar este deja un atentat asupra statalității Republicii Moldova”, și-a expus poziția Popovici în cadrul unei emisiuni.

Conform declarației de avere, Corneliu Popovici deține în proprietate trei apartamente. Primul, de 47,9 metri pătrați, a fost procurat în 2006, cu 291.947 de lei. În 2009, a fost procurat cu 382.233 de lei cel de-al doilea apartament, de 60 de metri pătrați. Cel de-al treilea apartament, cu suprafața de 120 de metri pătrați, Corneliu Popovici l-a obținut în 2011 contra sumei de 704 mii de lei. Deși atât Corneliu Popovici, cât și soția sa, au fost angajați în cea mai mare parte a carierei în sistemul bugetar, pe lângă procurarea celor trei imobile, familia a mai reușit să facă economii de peste 25 de mii de euro.

Viorica Dumbrăveanu
Viorica Dumbrăveanu. Foto: protv.md

Viorica Dumbrăveanu - ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

Viorica Dumbrăveanu a fost, din 2009 până în 2015, șefa Direcției politici de protecție a familiei și drepturilor copilului, la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF). Ulterior, timp de un an a fost viceministră în același minister, după care a activat în calitate de secretar de stat la Ministerul Sănătății, după reformarea ministerelor. După ce a fost eliberată din această funcție, a ajuns consiliera președintelui Igor Dodon în domeniul dezvoltării sociale. 

În ultima declarație de avere și interse personale, Dumbrăveanu indică un salariu de 190 de mii de lei de la ministerul Sănătății. Ea are în proprietate cinci terenuri, o casă de locuit, două apartamente și automobil de marcă Mercedez C200.

Ion Perju
Ion Perju. Foto: sputnik.md

Ion Perju - ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

Ion Perju a fost până în prezent consilierul președintelui Igor Dodon pe domeniul agroindustrial și al administrației publice. A venit la Președinție, lăsând funcția de expert agro-alimentar la Banca Mondială, în cadrul Proiectului de ameliorare a competitivității (ACED), finanțat de Guvernul SUA. Anterior, el a fost viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare în Guvernul Greceanîi (2008-2009). 

Conform declarației de avere și interese personale pentru 2018, Ion Perju declară un salariu de aproape 137 de mii de lei din funcția de consilier prezidențial. El are în proprietate o casă de locuit de 106,8 metri pătrați, evaluată la aproape 700 de mii de lei și un automobil de model Honda CRV, evaluat la 7.500 de euro.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei media „Creșterea gradului de conștientizare a corupției în domeniul achizițiilor publice”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul National Endowment for Democracy.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii