Republica Moldova are două căi navigabile interne de importanţă internaţională: Nistru şi Prut. Reprezentanţii flotelor de pe aceste două râuri insistă că trebuie să curețe în permanență căile navigabile, doar că sub acest pretext, în fiecare an, sunt extrase ilegal sute de tone de nisip, prundiș, pietriș și pietre. Materialele sunt vândute la negru, fără ca cineva să ducă o evidență. De cele mai multe ori, lucrările sunt făcute în locuri unde, de fapt, navele nu navighează, afirmă angajați ai Ministerului Mediului. Mai mult, extragerea de nisip din râuri nu este o activitate comercială prevăzută de Camera de Licențiere, iar asta înseamnă că cei care o desfășoară încalcă legea. Deși în nota informativă a unui proiect de lege autoritățile estimează daune de două milioane de lei în perioada 2002 - 2014, în ultimii cinci ani Centrul Național Anticorupție a pornit un singur dosar penal.
Una din zonele Nistrului de unde nisipul a fost extras ani la rând se află în apropierea satului Onițcani, raionul Criuleni. La marginea localității există chiar un indicator improvizat pentru cei interesați să cumpere materiale de construcții extrase direct din râu. Localnicii ne-au spus că o firmă vindea aici nisip și prundiș, iar prețurile ajungeau la 3.000 de lei pentru o mașină de mare tonaj. De câteva luni "afacerea" s-a mutat pe alt sector al râului. La Onițcani au rămas abandonate tehnica și o cisternă din care a fost improvizată o locuință pentru cei care dirijau lucrările. Alături, Nistrul "jefuit" își continuă calea.
De fapt, din cauza extragerilor masive de nisip pe unele sectoare râul a ajuns să aibă aspectul unei mlaștini. Pe mulțimea de insule care îl împânzesc pe segmentul Soroca - Dubăsari a crescut din abundență stuf și altă vegetație caracteristică lacurilor. Sub podul care uneşte oraşele Tighina şi Tiraspol, unde încă acum câţiva ani fundul râului era acoperit de nisip şi prundiş, nămolul este mai sus de glezne. Nici autorităţile și nici oamenii din partea locului nu țin cont de aceste semne evidente de degradare a principalei surse de apă potabilă şi tehnică a ţării.
Potrivit unor calcule ale specialiştilor în domeniu, în perioada sovietică Nistrul a fost văduvit de peste 73 milioane metri cub de nisip şi prundiş, o cifră catastrofală pentru râu. La începutul anilor '80 ai secolului trecut, la insistenţa Academiei de Ştiinţe a Moldovei, extragerea acestor zăcăminte a fost oprită pentru că cei cu dobândirea ajunsese la patul albiei şi apăruse pericolul ca apele să dispară în fisurile tectonice. Dar, deja în anii '90 extragerile de nisip și prundiș au reînceput cu o intensitate și mai mare. Tatiana Şarapanovschi, director-adjunct al rezervaţiei „Iagarlâc” din apropierea orașului Dubăsari, afirmă că în perioada 1999-2008 cu ajutorul dragelor de aspiraţie, din Nistru au fost scoase peste 500.000 de metri cubi de nisip şi prundiş. În același timp, inundaţia din 2008 a lăsat râul fără alte 300.000 de metri cubi de nisip.
Interese autorizate cu acte normative
În ultimii ani extragerile au continuat nestingherite, fiind protejate de prevederile unei legi blamate de ecologiști. Sub pretextul dezvoltării transportului naval, Ministerul Transportului şi Infrastructurii Drumirilor a promovat prin Guvern, în august 2012, Legea nr. 1894 cu privire la transportul naval intern. Un an mai târziu, la 21 august 2013, legea a fost votată în Parlament. Documentul a fost contestat de peste 40 de organizaţii neguvernamentale din Republica Moldova şi regiunea Odesa. Printre acestea au fost Mişcarea Ecologistă din Moldova, Asociaţia ECO-Tiras, Grupul de Lucru Mediu al Consiliului Naţional pentru Participare, precum și savanţi care au informat detaliat autorităţile despre impactul dezastruos al extragerii nisipului şi prundişului din râurile ţării, sub pretextul adâncirii albiilor lor. ONG-urile accentuau că legea, în varianta în care a fost promovată, va genera nu numai distrugerea ecosistemelor râurilor, dar va favoriza și economia tenebră și va încuraja corupţia în sistem.
Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova susține că a cerut ca proiectul de lege să conțină prevederi clare în domeniul protecției mediului. ”Noi am propus ca articolul 6 al legii să fie completat cu două alineate suplimentare după cum urmează: nisipul şi prundişul extrase din albia minoră a râurilor, inclusiv în cadrul lucrărilor de amenajare sau de menţinere a şenalului navigabil, urmează a fi returnate integral în amonte de la locul extragerii, pentru formarea boiştilor, conform proiectului aprobat de autoritatea centrală de mediu; Comercializarea nisipului şi prundişului extrase din albia minoră a râurilor este interzisă”, afirmă Alecu Reniţă. Ecologistul mai spune că autorii documentului, parlamentarii, dar şi preşedintele ţării, care a promulgat legea, n-au luat în seamă argumentele şi propunerile savanţilor şi ale societăţii civile.
"E clar de ce. Firmele implicate în extragerea ilegală a nisipului şi prundişului fac bani grei din comercializarea acestor materiale”, susține Alecu Reniţă.
Despre riscurile pe care le conțineau anumite prevederi din document atenționau și experții din cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) care au efectuat o analiză a coruptibilității documentului. Astfel, în analiza CAPC se menționa că proiectul ar putea cauza prejudicii indirecte societăţii, în special, dreptului la un mediu înconjurător sănătos. ”Proiectul Legii nu soluţionează problema protejării faunei şi florei acvatice şi a zonelor limitrofe în cazurile lucrărilor de amenjare şi întreţinere a şenalului navigabil”, se arată în raport.
Prejudicii de sute de mii, amenzi de zeci de ori mai mici
Deși extragerea nisipului din râuri nu este o activitate licențiată și, prin urmare, cei care o desfășoară comit o ilegalitate, mai multe întreprinderi și-au dezvoltat de-a lungul anilor adevărate afaceri pe seama resurselor naturale care trebuie să rămână intangibile. În timp ce "vânătorii" de zăcăminte își mută periodic tehnică de-a lungul râurilor, site-urile de anunțuri se umplu de oferte privind „comercializarea nisipului şi a prundişului de râu”, necesare în domeniul construcţiilor.
Una din întreprinderile care a extras ani la rândul nisip din râul Prut este ÎS „Portul Fluvial Ungheni”, responsabilă de buna funcționare a transportului naval pe acest râu. Încă în luna martie 2013, Serviciul Piscicol de Stat constata pe pagina sa web că ÎS „Portul Fluvial Ungheni” efectuează lucrări de extragere a substanţelor minerale utile (nisip) din bazinul râului Prut, care ulterior este comercializat persoanelor fizice și juridice, fapt prin care sunt încălcate în mod flagrant și intenționat prevederile mai multor legi.
“Această întreprindere de stat, de o perioadă îndelungată, intenţionat şi demonstrativ, încalcă legislaţia ecologică în vigoare prin efectuarea aşa-ziselor lucrări de curăţire şi adâncire a albiei minore a râului Prut, pentru menţinerea căilor navigabile şi regularizare a cursului râului, însă de fapt ilegal extrag din albia acestui bazin acvatic nisip şi prundiş, pentru comercializare”, potrivit sursei.
Pe parcursul anului 2015 administraţia acestei întreprinderi a fost sancţionată de două ori cu amenzi a câte 8.000 de lei pentru extragerea ilegală a nisipului şi prundişului din Prut, potrivit lui Grigore Vlas, şeful Inspecţiei Ecologice Ungheni. “În cadrul controlului inopinat efectuat în luna septembrie 2015 în comun cu Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) am stabilit că prin activitatea sa în domeniul dat întreprinderea a cauzat statului un prejudiciu de 369.000 de lei. Noi le-am aplicat o amendă de 8.000 de lei, iar CNA a intentat pe acest caz un dosar penal”, a menționat Grigore Vlas.
Ofițerii Anticorupție au confirmat că pe acest caz a fost intentat un dosar penal conducerii “ÎS „Portul Fluvial Ungheni”. De altfel, acesta este singurul dosar intentat de CNA în ultimii cinci ani pentru extrageri ilegale. Într-un răspuns oficial adresat Centrului de Investigații Jurnalistice, reprezentanții CNA menționează că administrația întreprinderii a încălcat mai mute predederi legale, care interzic extragerea de nisip din albia râurilor.
”Factorii de decizie ai „Portului Fluvial Ungheni” au depăşit în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege și au efectuat lucrări de extragere ilicită a substanţelor minerale utile (nisip) conform situaţiei la 30.09.2015, în volum total de 1.850 metri cubi, din albia minoră a râului Prut în limitele satului Semeni, raionul Ungheni, pe care îl depozita în halde pe malul râului şi pe barje”, se mai arată în răspunsul CNA.
Reprezentanții portului fac trimitere la portițele din lege
Pe de altă parte, administraţia portului face trimitere la Legea privind transportul naval intern, permisiunea căpităniei portului Giurgiuleşti şi Programul de activitate a Guvernului pentru anii 2015-2018 care prevede “extinderea şi modernizarea capacităţilor portuale şi asigurarea navigabilităţii râurilor Nistru şi Prut”. Cu Vladimir Medvedev, administratorul interimar al portului am vorbit in ziua în care acesta a fost demis din funcţie. “Iată aşa a apreciat ministerul nostru activitatea mea de 40 de ani în domeniu”, a menţionat el, fără a oferi detalii. În opinia lui Medvedev, Inspecţia Ecologică din Ungheni şi organele de drept greșesc atunci când cer sancționarea celor care extrag nisip şi prundiş din râuri. El recunoaște că întreprinderea pe care a condus-o a extras nisip din Prut mai multe decenii la rând, chiar dacă acest lucru este interzis prin lege.
“În toată lumea se face acest lucru. Şi la noi se făcea în perioada sovietică. Din 1985 s-a interzis. Dar toţi aceşti treizeci de ani, noi şi celelate porturi am extras nisip şi prundiş din Prut şi Nistru. Nouă ni se cere: arătaţi licenţa. Iar la Camera de Licenţiere ne spune: această activitate nu se licenţiază. O lege spune una, alta – o contrazice. În realitate explicaţia este simplă de tot: din toată această debandadă cineva face bani, or corupţia înfloreşte anume acolo unde sunt multe restricţii. În jumătate de an am avut 20 de controale, suntem implicaţi în mai multe procese judiciare. Toate acestea nu s-ar întâmpla dacă am avea nişte reglementări legislative clare, bine gândite”, a mai spus Vladimir Medvedev.
Și-au mutat tehnica pe malul stâng al Nistrului
În cazul râului Nistru sunt mai multe întreprinderi specializate în extragerea și vârnzarea ilegală a nisipului și prundișului. Câteva întreprinderi extrageau sute de tone nisip şi prundiş în regiunea localităţilor Pârâta - Coşniţa pe care îl vindeau pe bani cash. Firmele contractau tehnica fluvială de la porturile Ungheni şi Bender şi primeau acordul conducerii Portului Girgiuleşti, sub pretextul adâncirii şenalului de navigare. Acest lucru ne-a fost confirmat de Anatolie Grajdian, inspector ecologic din Dubăsari, care în prezent activează în cadrul Inspecţiei Ecologice din raionul Criuleni. Acesta afirmă că după ce materialele pe aceste întreprinderi au fost trimise la Procuratură, trei dintre ele şi-au sistat activitatea, iar a patra, SRL „Romirdo”, şi-a schimbat locul și continuă să extragă dintr-o altă zonă.
În septembrie 2014 aceste firme au ajuns în vizorul unei comisii a Ministerului Mediului care a făcut un control inopinat la fața locului. Rezultatele controlului (mediatizat pe larg la vremea respectivă - n.r.) au arătat că în apropierea satului Oniţcani din raionul Criuleni era instalat un complex de agregate care extrăgeau ilegal nisip din Nistru. Alături de instalaţiile în proces de lucru era o barjă încărcată cu nisip proaspăt extras. O macara plutitoare transpunea nisipul pe mal unde erau stocate sute de tone de acest material, care era încărcat cu excavatoarele în autocamioane. Controlorii au stabilit că lucrările erau efectuate de Î.S.”Portul Fluvial Ungheni”, cu tehnică arendată de la Portul Fluvial Bender.
Chiar dacă ex-ministrul Mediului Dorin Dușceac a cerut penalizarea celor implicați în schemă, furturile de nisip au continuat. Astfel, în iulie 2015 tehnica întreprinderii „Portul Fluvial Râbniţa” extragea nisip şi prundiş din Nistru în regiunea satelor Cot şi Climăuţii de Jos. Informația a fost semnalată de Inspecţia Ecologică din Şoldăneşti.
Macaragiul superior Vasile Malacinschi le-a arătat inspectorilor un ordin semnat de directorul interimar al portului Râbniţa, I.Gladcov, conform căruia lucrările ar fi fost coordonate cu câţiva oficiali de la Tiraspol. Preîntâmpinaţi că aceste lucrări, conform legislaţiei R.Moldova, sunt nelegitime, angajaţii întreprinderii au promis să se conformeze. Peste câteva zile tehnica într-adevăr a fost ridicată. La sfârşitul lunii octombrie 2015, tehnica a fost însă reinstalată pe acelaşi sector de râu, numai că pe malul stâng, controlat de pretinsele autorități ale regiunii transnistrene. Am încercat să aflăm ce face acum în domeniul de referinţă Portul Bender, cine autorizează asemenea lucrări, dar demersul nostru a rămas fără răspuns.
Impactul este dezastruos
În timp ce firmele antrenate în extragerile clandestine de nisip scapă basma curată, ecologiștii spun că ne aflăm în pragul unei catastrofe ecologice. Potrivit lui Ilia Trombiţki, preşedintele ONG „ECO-Tiras”, extragerea nisipului şi prundişului timp de 7-15 ani conduce la micşorarea stratului de apă în râu cu 50-150 centimetri. ”Când, pe timpul guvernării comuniste, în Parlament a apărut un proiect de lege privind extragerea nisipului şi prundişului din râurile țării, ne-am adresat după consultaţii la colegii de peste hotare. Atunci preşedintele ţării s-a pomenit bombardat cu scrisori din toată lumea, autorii cărora argumentau cât de periculoasă ar fi o asemenea lege. Şi proiectul a fost retras. Dar guvernarea ulterioară n-a luat în calcul argumentele”, afirmă Ilia Trombiţki.
Expertul ecologist Ivan Rusev din Odesa afirmă că nivelul râurilor din bazinul Nistrului care curg pe teritoriul Ucrainei şi din care s-a extras masiv nisip şi prundiş s-a redus deja cu circa 15 centimetri, a scăzut masiv nivelul apelor freatice, seacă o mulţime de fântâni. Situația e similară și în multe sate din Republica Moldova, unde în ultimii ani au secat zeci de fântâni.
Potrivit practicii mondiale, extragerea aluviunilor de nisip şi prundiş din râurile unde există măcar un dig este inadmisibilă. Pentru că acestea nu permit nisipului şi prundişului să migreze din partea de sus a fluviului în locurile dezgolite. Nistrul este barat de trei diguri - două pe teritoriul Ucrainei şi hidrocentrala de la Dubăsari.
Un alt ecologist, Pavel Ignatiev, copreşedintele Consiliului ecologic obştesc de la Tiraspol, susține că nisipul şi prundişul sunt principalele filtre naturale ale râului, care contribuie la autocurăţarea apei. ”În lipsa lor va trebui să cheltuim resurse financiare suplimentare pentru epurarea apei potabile”, susţine el.
Dosare din Ecologie, neglijate
Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova (MEM), menționa recent într-o conferință de presă că de-a lungul anilor MEM a adunat o serie de dosare ecologice care nu au fost soluţionate, printre acestea fiind şi cel privind interzicerea extragerii nisipului din albiile râurilor Prut şi Nistru.
Ministerul Mediului a propus recent Guvernului un proiectul de hotărâre cu privire la modificarea și completarea Legii cu privire la transportul naval intern al Republicii Moldova, precum și completarea art. 228 din Codul Penal al Republicii Moldova. Dacă documentul va fi aprobat de Parlament, extragerea şi comercializarea ilicită a nisipului, pietrişului şi prundişului din albiile minore ale râurilor Nistru şi Prut va fi sancționată penal.
Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru transparenţă în gestionarea banilor publici”, desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul Ambasadei SUA în Republica Moldova.
Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii