Vârsta de la care adolescenţii au dreptul să ia decizii recunoscute drept perfect legale, dar şi vârsta de la care intervine răspunderea pentru acţiunile lor continuă să fie o problemă pentru mulţi adolescenţi. Şi asta pentru că, până la 18 ani, aceşti tineri nu au dreptul să ia decizii, bunăoară, nu-şi pot perfecta actele de identitate sau nu pot face un test medical gen HIV-SIDA.

Numărul copiilor rămaşi fără îngrijire părintească sau tutelaţi de rude, în lipsa părinţilor plecaţi la muncă peste hotare, se ridică la zeci de mii. Ei s-au constituit deja într-un grup vulnerabil, care testează capacitatea statului de a le asigura protecţia adecvată. Astfel, adolescenţii rămaşi fără îngrijire părintească deseori sunt privaţi de anumite drepturi. Deveniţi vulnerabili, tinerii din această categorie riscă să ajungă în mrejele reţelelor criminale, să fie abuzaţi, traficaţi sau exploataţi prin muncă.

FĂRĂ IDENTITATE

Este şi cazul Lidiei Gajuc din satul Cinişeuţi, raionul Rezina. Fata s-a născut în anul 1997. Mama sa, Rodica Gajuc, a plecat în lumea mare şi a lăsat copila de mică în grija bunicii. Lidia nu a ştiut niciodată cine este tatăl ei, iar mama nu a mai dat de veste. Acum câţiva ani, bunica a decedat, iar fata a rămas a nimănui. Întrucât nu a avut cine să se îngrijească de statutul ei, ea nu a beneficiat de alocaţii sau de alte gratuităţi din partea statului. Lidia a terminat, recent, şcoala profesională din Rezina, dar n-are habar ce va face mai departe. Deşi are 17 ani şi un atestat de cusătoreasă, tânăra nu se poate angaja, deoarece n-are un buletin de identitate. Conform legii, la perfectarea buletinului, alături de minor, trebuie să fie unul dintre părinţi sau tutorele. Lidia nu are un tutore, dar nici nu are statut de copil orfan. „Vreau să am buletin, ca să mă angajez mai repede. Cât am fost la şcoala profesională, am avut bursă lunară de 300 de lei, o dată pe zi mâncam la cantină. La oficiul de perfectare a documentelor mi s-a spus că fără un reprezentant legal nu îmi pot lua buletinul. Nu ştiu ce o să fac mai departe“, se tânguieşte Lidia.

DACĂ AR FI ORFANI, AR BENEFICIA DE AJUTOARE

Directoarea şcolii, Aliona Albu, suţine că fata este silitoare la învăţătură, ştie că nu are pe cine conta şi depune eforturi ca să-şi poată găsi un rost în viaţă. „Dacă ar fi avut statut de copil orfan, Lidia ar beneficia de anumite ajutoare şi înlesniri, dar aşa nu-mi închipui ce va face“, îşi face griji Aliona Albu. Directoarea şcolii profesionale cunoaşte mai multe cazuri în care adolescenţii, din cauză că au ambii părinţi plecaţi peste hotare, rămân fără buletine de identitate, iar în lipsa acestora nu se pot angaja legal în câmpul muncii. „Anul trecut, am avut zece cazuri când tinerii au fost documentaţi cu întârziere deoarece nu avea cine semna pentru ei. Am rezolvat aceste situaţii doar pentru că am vrut eu să mă implic“, a precizat Aliona Albu.

DE VINĂ, ASISTENTUL SOCIAL

La Secţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei Rezina ni s-a promis că se va încerca, împreună cu Primăria Cinişeuţi, să se găsească o soluţie pentru Lidia Gajuc. Funţionarii de la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei ne-au spus că statutul fetei trebuia să fie determinat de autoritatea locală, imediat ce a decedat tutorele legal, adică bunica fetei. De aceasta trebuia să se îngrijească asistentul social din localitate, care are în obligaţiunea sa monitorizarea tuturor copiilor aflaţi în dificultate din teritoriul său şi, bineînţeles, primarul, care este autoritatea responsabilă de protecţia copilului, la nivel local. Urma să fie determinat statutul de orfan al fetei, instituită tutela, în cazul în care fata mai are rude sau un reprezentant legal din partea autorităţii locale, şi să i se asigure toate drepturile.

PROTEJAŢI DE O LEGE NOUĂ

De la sfârşitul lui 2013, Republica Moldova are o lege privind protecţia specială a copiilor în situaţii de risc şi a copiilor separaţi de părinţi. În categoria copiilor în dificultate sunt incluşi minorii lăsaţi acasă de părinţii plecaţi peste hotare ori de părinţii ajunşi în arest sau lipsiţi de drepturile părinţeşti. Aceeaşi categorie întruneşte şi copiii din familii vulnerabile, orfanii şi cei rămaşi temporar sau definitiv fără îngrijire părintească. Toţi aceşti copii ar trebui să se bucure de o mai mare protecţie din partea autorităţilor statului. Documentul, care a intrat în vigoare de la începutul anului, defineşte expres modalitatea de determinare a statutului de copil aflat în dificultate şi impune un şir de obligaţiuni, dar şi sancţiuni pentru autorităţile responsabile de protecţia drepturilor copiilor. "Chiar dacă legislaţia prevede necesitatea şi obligativitatea stabilirii acestui statut, noi am constatat că mulţi copii nu-l aveau“, spune şefa Direcţiei Protecţia Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Viorica Dumbrăveanu.

DE ACUM ÎNCOLO, RESPONSABIL E PRIMARUL ŞI PROFESORUL

Începând cu 1 ianuarie, fiecare primărie poate să angajeze un specialist în protecţia copilului. Aceşti angajaţi vor avea statut de funcţionar public şi vor monitoriza fiecare copil în dificultate din localitate. „Am omis funcţia de autoritate tutelară a consiliilor locale şi autoritatea tutelară de nivelul întâi va fi primarul, care, de facto, actualmente şi exercită aceste funcţii, iar la nivelul II vor fi structurile teritoriale de asistenţă socială. La nivel comunitar, va fi instituită funcţia de specialist pentru protecţia drepturilor copilului, pentru a facilita exercitarea acestor atribuţii. Pe lângă primar, asistent social, colaborator de poliţie, medic şi pedagog, care au mai multe atribuţii în funcţiile lor, va fi un specialist cu responsabilităţi directe pentru protecţia copilului“, adaugă Viorica Dumbrăveanu. La iniţiativa Ministerului Muncii, din anul curent, în fiecare raion vor funcţiona echipe mobile, din care vor face parte psihologi şi medici care se vor deplasa în teritoriu pentru a acorda servicii de sprijin, consiliere, educare copiilor aflaţi în dificultate, inclusiv în şcolile unde lipsesc psihologii. Ministerul Educaţiei, la rândul său, a impus, printr-un ordin special, obligativitatea pedagogilor de a identifica copiii care se află în situaţii de risc şi a le acorda asistenţa necesară. „Prin acest ordin, directorii de şcoli sunt obligaţi să fie responsabili de fiecare caz de abuz, trafic, situaţie de risc, nu numai a copiilor cu părinţi migranţi, dar a oricărui copil care are nevoie de ajutor. Astfel, toate situaţiile, inclusiv lipsa actelor de identitate, trebuie soluţionate aşa încât copiii să nu ajungă să fie marginalizaţi“, a afirmat Eugenia Parlicov, consultant în cadrul Ministerului Educaţiei.

PEDEPSE MAI ASPRE

Experţi în domeniu sunt de părere că, în lipsa unor sancţiuni pentru autorităţile care trebuie să ia atitudine faţă de copiii aflaţi în dificultate, lucrurile se vor mişca greu din loc. Legea privind protecţia specială a copilului impune modificarea unui şir de acte legislative, între care şi Codul Contravenţional, care vor prevedea pedepse mai aspre pentru lipsa de reacţie a autorităţilor responsabile de protecţia drepturilor copiilor, pentru neînregistrarea cazurilor de abuz asupra copiilor şi altele. Specialiştii se pronunţă pentru micşorarea cenzului de vârstă de la care adolescenţii au dreptul să ia decizii, de la 18 la 16 ani, aşa cum este în mai multe ţări europene. În ultimii ani, au existat mai multe iniţiative cu privire la scăderea acestei vârste atât pentru răspunderea penală, cât şi pentru exercitarea mai multor drepturi, cum ar fi cel de a vota şi de a fi ales, iar acesta presupune şi dreptul de a-şi perfecta actele. Ultima iniţiativă, catalogată drept una politică, nu a ajuns nici măcar să fie dezbătută. Între timp, avocaţii parlamentari au reuşit să promoveze un set de amendamente la legislaţie care face posibil ca minorii admişi la studii peste hotare să poată pleca din ţară, fără acordul certificat notarial al părinţilor. De la ce vârstă au copiii drepturi Legislaţia Republicii Moldova prevede dreptul copiilor cu vârste cuprinse între 7-14 ani şi 14-16 ani de a încheia anumite acte juridice fără participarea reprezentanţilor legali. Chiar şi copiii abia concepuţi beneficiază de drepturi, cum ar fi, de exemplu, dreptul la moştenire. Conform legii, copiii, începând cu vârsta de 14 ani, pot să se adreseze direct instituţiilor de stat, în cazul în care le sunt încălcate anumite drepturi, şi pot să depună plângeri direct în instanţa de judecată. Legislaţia garantează minorilor dreptul la muncă şi la administrarea banilor de la 14 ani. Totuşi, responsabilităţile adolescenţilor pentru anumite fapte săvârşite, ca şi răspunderea penală, survin ceva mai târziu - la vârsta de 16 ani. Tinerii obţin, însă, capacitatea deplină de exercitare a drepturilor abia la vârsta de 18 ani. De mână cu mama şi tata la testările medicale O altă problemă ţine de dreptul adolescenţilor de a decide în anumite chestiuni ce ţin de sănătate. Ei trebuie să meargă de mână cu părinţii şi la testările medicale. Medicii semnalează creşterea continuă a numărului de cazuri de HIV/SIDA în mediul adolescenţilor, aceştia, însă, sunt limitaţi în dreptul de a recurge la testări medicale fără acordul părinţilor ori al unui tutore legal, consimţământ obligatoriu până la vârsta de 18 ani. Directorul adjunct al Centrului de Sănătate Publică, Ştefan Gheorghiţă, spune că adolescenţii trebuie să aibă dreptul de a decide în privinţa sănătăţii lor de la o vârstă mai fragedă, aşa cum este în multe ţări din Occident. Doctorul este de părere că trebuie unificate prevederile mai multor legi, astfel încât dreptul de a lua decizii, dar şi răspunderea să fie stabilite de la vârsta de 14 ani. „Primul document care necesită modificare este Codul Civil, care trebuie amendat astfel încât adolescenţii să poată accesa liber, fără includerea reprezentanţilor legali, serviciile medicale de la 14 ani. Al doilea obstacol este legea privind drepturile pacienţilor, care, la fel, stipulează că adolescenţii au dreptul la asistenţă medicală cu acordul părinţilor, şi al treilea - Legea cu privire la profilaxia HIV/SIDA, articolul 13. Este şi Legea sănătăţii, dar acolo e mai puţin“, a afirmat Ştefan Gheorghiţă.

UN TRATAMENT JURIDIC MAI FAVORABIL

Ministerul Sănătăţii, asistat de experţi ai Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, a iniţiat deja unificarea legislaţiei în ceea ce priveşte dreptul la consimţământ informat privind sănătatea minorilor. Documentul ar urma să fie propus Guvernului spre aprobare până la sfârşitul anului curent. Expertul PNUD Arcadie Astrahan, care este şi membru al grupului de lucru, spune că noile reglementări sunt menite nu numai să asigure standardele internaţionale în domeniu, dar şi să ofere, în măsura posibilităţilor, un tratament juridic mai favorabil copilului în diferite domenii. „Care este riscul când o persoană ia o decizie? Mai ales când este vorba de o testare. În multe ţări limita aceasta este foarte joasă. În Slovenia, de exemplu, copiii iau decizii de la 6 ani, decizii care nu implică consecinţe majore. Legea 411 privind ocrotirea sănătăţii urmează a fi modificată şi, probabil, schimbări esenţiale va suporta şi Legea privind drepturile pacientului, unde exact pentru astfel de decizii pragul consimţământului va fi scăzut“, a explicat Arcadie Astrahan.

E NECESARĂ MODIFICAREA LEGISLAŢIEI

Avocata Doina Ioana Străisteanu, membră a Consiliului Nediscriminare, spune de vreme ce legea prevede răspundere pentru infracţiuni cu tentă sexuală de la vârsta de 16 ani, este necesară modificarea legislaţiei astfel încât tinerii să aibă dreptul de a decide în privinţa propriei sănătăţi. „Aici nu putem vorbi de discriminare, pentru că nu avem cu ce compara, aici doar legiuitorul trebuie să-şi spună cuvântul“, precizează avocata. „Privarea de dreptul de a-şi perfecta actele de identitate se face, însă, de multe ori din cauza atitudinii pe care o au funcţionarii faţă de tinerii din familii sărăce, orfani, cei de etnie romă. Şi în astfel de cazuri putem vorbi de discriminare, iar acestea trebuie semnalate la Consiliul Nediscriminare. Problema tinerilor care ajung în astfel de situaţii trebuie rezolvată de autoritatea tutelară, chiar dacă nu sunt părinţii acasă sau există alte motive“, susţine Doina Ioana Străisteanu. Un studiu efectuat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei arată că în Republica Moldova fiecare al şaptelea copil se află în situaţie de risc. Din cei peste 170.000 de copii în dificultate, două treimi sunt copii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă peste hotare, iar 37,4% sunt orfani, cu părinţi în arest sau decăzuţi din drepturi.

 

Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru şanse egale şi diversitate“, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.