Drepturile copilului

Dificultățile reintegrării în societate a unei liceene care s-a tratat de COVID-19

Foto simbol, Foto: CIJM

De la începutul pandemiei de coronavirus în R. Moldova au fost testați pozitiv peste 116.300 de persoane din toate categoriile de vârstă. Tinerii și copiii de până la 18 ani constituie circa 8.000 dintre infectați. Potrivit studiilor de specialitate, dar și a statisticilor oficiale, tinerii trec mai ușor peste infecție din punct de vedere medical. Cu toate acestea, riscul rămâne ridicat și în rândul acestora. Un studiu recent, desfășurat la nivel european, arată manifestări diferite ale adolescenților care fie devin mai empatici cu cei din jur, fie sunt afectați psiho-emoțional de izolare.

Totuși, pe perioada carantinării, ei sunt supuși stresului, anxietății, dar uneori și unor forme de ostracizare din partea societății. Maria este liceana din Chișinău care a făcut forma ușoară a bolii și s-a integrat, cu mici excepții, în societate după tratament. 

Foto simbol, Foto:CIJM

Adolescenta, infectată cu noul coronavirus și apoi vindecată, ne-a rugat să-i păstrăm anonimatul, după ce a avut o discuție intensă cu profesorii de la liceu pe această temă.

Ea a acceptat să discute cu reporterii de la Anticoruptie.md despre faptul că a fost testată pozitiv la COVID-19 doar în aceste condiții, așa că o să o numim în continuare Maria. 

Ea este adolescenta care a avut norocul să-și revină complet într-o lună de la prima testare. Maria este o adolescentă de înălțime medie, slăbuță, cu ochii căprui și părul prins în coadă.

De cele mai multe ori zâmbește larg, astfel îi pot vedea dantura bine îngrijită. Îmi povestește istoria ei cu fermitate în voce și cu bucurie că a trecut printr-o formă ușoară a bolii. 

A ajuns la un laborator privat după ce cea mai bună prietenă a sa, cu care petrecea cel mai mult timp în ultima perioadă, a fost testată pozitiv. 

În carantină și minus 2.000 de lei pentru teste și tratament

A rămas surprinsă, spune Maria, că era infectată, pentru că avea doar dureri de cap. Se întâmpla în iulie când ea lucra part-time deja de o lună, pentru a-și strânge ceva bani de buzunar. 

Cu actul care confirmă prezența infecției a telefonat medicul de familie și a fost pusă la evidența medicală. Maria spune că medicul o suna sporadic și îi monitoriza starea de sănătate. 

Luna iulie și-a petrecut-o în carantină, într-un apartament la bloc. Ea a reușit între timp să cheltuie toți banii pe care i-a agonisit pentru cele două teste, fiecare a câte 750 de lei și tratamentul prescris de medicul de familie – viusid, antibiotice și pastile ce conțin diverse vitamine.

Dar povestea carantinării fetei  a început să capete noi valențe.

Vecinii au fost anunțați de medic să o monitorizeze pe Maria. Ea nu trebuia iasă din apartament. Când a ieșit pentru câteva minute afară ca să ia o gură de aer, ea s-a trezit că o sună medicul ca să între imediat în apartament. Cel mai probabil, un vecin sunase „alarma”.

„Nu aveam simptome, dar testul a fost pozitiv și nu-mi venea să cred. Eu eram panicată, doream să aflu dacă sunt sănătoasă după tratament și dacă am scăpat de infecție. Stăteam la bloc și aveam nevoie și eu să ies din casă ca să respir aer. Imediat am urcat scările și am mai stat încuiată încă câteva zile până la a doua testare”, a mai spus Maria.

Maria spune că vecinii ei erau persoane trecute de vârsta a treia și au devenit foarte distante după ce ea și prietena ei s-au însănătoșit. Le evitau și grăbeau pasul când ele erau în preajmă. Maria nu le poartă pică și își explică acest lucru prin teama lor de a se infecta. Adolescenta știe că vârstnici fac deseori forma severă a bolii și s-a împăcat cu gândul că unii o evită. 

Incertitudine continuă

Foto simbol, Foto:CIJM

Starea de sănătate a Mariei a avut de suferit, după ce și al doilea test a fost pozitiv. Medicul i-a prescris antibiotice. Se simțea slăbită, ea care e mereu în mișcare și luptă pentru a-și atinge scopurile a devenit brusc fără puteri.  

Maria a spus că a fost nevoită să scoată și a doua oară bani din buzunar pentru a-și face testul. Medicul de familie i-ar fi amânat mai multe zile la rând programarea la testarea repetată, invocând numărul mare de pacienți testați zilnic și lipsa locurilor disponibile.

„Pur și simplu mă lăsau de pe azi pe mâine. Îmi spuneau că au mulți pacienți și nu reușesc să mă înscrie la testarea repetată.

Asistenta medicală mi-a zis că o să fac ceea ce zice ea și să nu îi spun eu ei cum să-și facă munca. Înțeleg că aveau și au mulți pacienți, dar ar fi putut să vorbească mai frumos. Am dat banii la o clinică privată”, a spus adolescenta. 

Trecând prin această experiență nefastă, Maria spune că mass-media ar trebuie să-și îndrepte materialele jurnalistice spre informarea cetățenilor, nu spre distribuirea falsurilor. Și tinerii pot avea COVID-19, dar important e să urmeze tratamentul și totul va reveni la normal, spune Maria. 

Teama de ostracizarea publică

Maria spune că i-a anunțat pe profesorii de la instituția la care învață că a fost în vară testată pozitiv. Despre asta știau și colegii ei de clasă. Adolescenta învață într-o clasă unde toți elevii sunt prietenoși și nu s-a simțit exclusă din colectiv. 

Colegii o întrebau despre simptome și cum a trecut tratamentul. Maria spune că majoritatea colegilor ei nu cred în existența virusului și în faptul că se pot infecta. Probabil din această cauză, crede Maria a fost primită cu brațele deschise de colegii de clasă în colectiv. 

Toată această experiență a făcut-o pe Maria să nu-și dorească să vorbească deschis despre problema sa de teama unei ostracizări din partea cunoscuților, dar și a societății în general. 

„Puțină lume trebuie să știe că am trecut peste COVID-19,” a conchis ea.

Cercetări la nivel european privind izolarea la adolescenți

La nivel european, un grup de cercetare interdisciplinară a început să examineze modul în care creierul adolescenților este afectat de blocarea coronavirusului. Circa 600 de adolescenți olandezi au participat la această cercetare în cadrul proiectului PROSOCIAL, finanțat de UE.

„Scopul acestei cercetări este de a afla dacă această criză pandemică are un impact nu numai asupra sănătății mintale a adolescenților, ci și dacă influențează modul în care contribuie la nevoile altora. Cercetarea este în curs de desfășurare, dar primele rezultate arată că, în timpul izolării, adolescenții au depus un efort mai mare decât înainte pentru a înțelege punctele de vedere ale altora”, a declarat profesorul Eveline Crone, coordonatoarea proiectului PROSOCIAL de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, Olanda.

Proiectul PROSOCIAL (Baza neuronală a dezvoltării prosociale în adolescență) se desfășoară până în septembrie 2022. Acesta a fost înființat pentru a analiza dezvoltarea comportamentului prosocial în adolescență „cu accent pe schimbările de comportament în a ajuta, împărtăși și a da”. Cercetarea include evaluări comportamentale ale adolecenților incluși în program.

Potrivit constatărilor cercetării, adolescenții au luat în considerare nevoile altora în timpul izolării.

„În același timp, am observat că oportunitățile lor pentru acțiuni prosociale - de fapt, ajutându-i pe ceilalți - au scăzut în comparație cu anterioare pandemiei, indicând drept factor efectele distanțării sociale și izolarea”, a comentat Crone.

„Deși virusul se simte ca un război pe care trebuie să îl luptăm, există un nivel foarte ridicat de încredere. Acestea fiind spuse, au existat și unele incidente izolate, dar îngrijorătoare, de comportament antisocial la adolescenți ”, a adăugat ea. Profesoara speră că tinerii vor demonstra rezistență în timpul acestei crize, dar se teme și de faptul că această „criză va crește inegalitățile sociale care vor afecta în cea mai mare parte adolescenții care aveau deja mai puține oportunități înainte de criză”.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii