Cazurile de abuz fizic și sexual în școlile din Republica Moldova sunt tot mai frecvente, statisticile arătând o cifră alarmantă de 434 de copii implicați în acte de violență doar în primele nouă luni ale anului, inclusiv trei cazuri de viol. În martie curent, deputații au votat în prima lectură un proiect controversat de modificare a Codului Educației, care propune un sistem de recompense și sancțiuni pentru elevi.  Inițiativa a stârnit reacții dure din partea societății civile și a Avocatului Copilului, fiind criticată că încalcă Convenția ONU privind Drepturile Copilului. Așa cum avertizau experții, măsurile adoptate nu au reușit să reducă agresiunile din școli, ba chiar au avut un efect invers, statisticile recente indicând o creștere alarmantă a violenței.

 

Dacă vă adresați la Minister - veți rămâne fără profesor

Conform raportului global UNICEF "O lecție zilnică: Violența în școală", mai mult de jumătate din elevi sunt supuși violenței în școli, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate de violență între semeni din regiune, ocupând poziția a 3-a în clasament, după Lituania și Letonia.Cazurile de violență în școli sunt, cu siguranță, mult mai numeroase decât cele raportate oficial. Multe dintre ele nu ajung să fie aduse în atenția instituțiilor superioare, fiind camuflate sau neutralizate chiar în interiorul școlii. Acest fenomen reflectă o tendință de a minimaliza sau de a ascunde problemele pentru a proteja imaginea instituției, ceea ce lasă victimele fără sprijinul necesar și perpetuează un climat de nesiguranță.

Într-un caz relatat reporterilor portalului anticorupție.md, este vorba despre un elev din clasa întâi din capitală, care a fost tras de ureche de profesoară, aceasta zgâriindu-l cu unghiile atât pe ureche, cât și pe gât. În discuția cu mama copilului, profesoara a justificat gestul spunând că băiatul este extrem de neascultător și că alte metode nu dau rezultate în cazul lui. Totodată, aceasta a avertizat că, dacă părinții vor încerca să facă o plângere, clasa riscă să rămână fără profesor, adăugând că, în contextul actualei crize de cadre didactice, șansele de a găsi un înlocuitor sunt minime.

A doua zi, conform relatărilor mai multor părinți, profesoara a organizat o lecție educativă cu elevii, în care le-a spus că nu trebuie să povestească părinților ce se întâmplă în clasă, subliniind că este un secret între copii și învățătoare.

Alarmată, o parte dintre părinți a sesizat administrația școlii, dar răspunsul primit a fost același: nu există alți profesori disponibili. Mai mult, aceștia au fost avertizați că, dacă problema va fi ridicată la un nivel superior, clasa va rămâne fără profesor.

 

Sunt în ultimul an de liceu și nu vreau să am probleme, trebuie să suport...

Maryam, o tânără de 17 ani, este fiica fostei mele colege de clasă, care locuiește de mai mulți ani în Istanbul. Acum doi ani, ea și familia sa s-au mutat în Moldova, stabilindu-se aici definitiv. A fost de acord să ne împărtășească povestea sa, cu condiția de a-și păstra anonimatul, adăugând, zâmbind, că va dezvălui identitatea sa și va face cunoscut numele profesoarei cu multă plăcere după absolvirea liceului.

La momentul actual Maryam învață în clasa a 12-cea. Fata ne-a povestit cât de greu i-a fost să depășeasca toate provocările legate de școală, adaptarea la noul sistem educațional, învățarea limbii în condițiile lipsei de programe pentru copii alolingvi, tutori, cursuri suplimentare. Însă unei din provocări Marym nu a reușit să facă față: bullyingului din partea profesoarei de limba engleză.

„Am o problemă foarte mare cu profesoara de limba engleză. Nu trece nici o lecție ca dumneaie sa nu-și bată joc de mine în fața colegilor. Se anină de orice greșeală pe care o fac, mă face de râs în fața clasei, poate să-mi arunce caietul în față. Deseori mă ignorează, întreabă toată clasa, dar pe mine - nu. Și când continuu să ridic mâna și să insist începe să strige la mine și să mă înjosească. Cât de bine nu aș îndeplini sarcina, nota mea niciodată nu depășește 8.  Știe că cel mai greu pentru mine e să traduc din engleza în româna și permanent mă pune să fac acest fel de traducere, când ii spun, că înțeleg semnificația cuvântului, dar îmi este greu să-l traduc anume în româna ea se înfurie mult și începe să comenteze sarcastic în fața clasei. În clasa a 12-cea avem lecții de engleză în fiecare zi, și este un stres zilnic pentru mine. Vreau să înțeleg, cu ce am greșit în fața dumneaei? Ce să fac ca să mă trateze ca și pe toți ceilalți colegi? Sunt și eu cetățeana aceste țări, chiar dacă arăt puțin diferit...”

Maryam ne-a spus că mămica ei s-a implicat în situația, a vorbit și cu profesoara, care era foarte amabilă și încerca să o convingă că Mariam e prea sensibilă și nu vede situația adecvat. Aceeși poziție a luat și administrația școlii, care a refuzat să abordeze situația, argumentând că eleva exagerează și că problema semnalată nu există, subliniind în același timp experiența și buna reputație a profesoarei.

„M-am înțeles cu doamna chiar să-i dea lecții suplimentare, dar când am auzit cum strigă la fiica în cadrul unei lecții online, eram nevoită să opresc aceasta inițiativă. Într-o zi fata s-a afectat atât de mult de atitudinea profesoarei, că i s-a acutizat gastrita și eram nevoiți să chemăm ambulanța și au urmat luni de tratament. Când am povestit despre situația la diriginta, ea a spus că eu exagerez, și m-a avertizat că dacă voi continua să vorbesc la acest subiect ea va fi nevoită să informeze Ministerul…Nu vrem să avem probleme în ultimul an de liceu. O conving pe Maryam să nu atragă atenție, dar, îmi dau seama, ca nu e atât de ușor pentru o fată adolescentă…Încerc să o susțin, cum pot, i-am găsit și un profesor cu care face ore suplimentare și care e încântat de performanțele ei”.

Mama protagonistei a mărturisit că, după ce a aflat la știri despre modificările făcute de Minister, și-a dat seama că nu există nicio metodă de a-și proteja fiica. Orice replică a acesteia ar putea fi interpretată ca un atac la persoană, iar singura posibilitate de a merge mai departe ar fi să-și păstreze o mare rezervă de răbdare.

„Am încercat să analizez cauza comportamentului agresiv al profesoarei, ne  mărturisește mama lui Maryam. M-am gândit că ar putea fi principiile sale xenofobe, sau vârsta înaintată, sau poate arderea profesională, ținând cont de faptul că dumneaei lucrează la școală zeci de ani. Dar toate acestea nu-i dau dreptul să discrimineze un copil nevinovat, un copil educat și politicos, fără dreptul la apărare. Și cel mai dureros pentru mine e faptul că nu există nici o metodă prin care mi-aș putea proteja fiica. După ce am auzit la știri că Ministerul a făcut acetse modificări, mi-am dat seama că nu există nici o metodă să-mi protejez fiica. Orice replică a ei poate fi interpretată ca atac la persoană și unica posibilitate de a merge mai departe este de a-și face o rezervă mare de răbdare...”, constata mama protagonistei.

 

Numărul cazurilor de violență la școli este în continuă creștere

În anul 2024 pe parcursul unui singur semestru în școlile republicii Moldova a fost raportată o cifră de 434 de copii implicați în cazuri de violență și trei cazuri de viol, un număr semnificativ mai mare față de cei 279 de elevi implicați în acte de bullying pe parcursul întregului an precedent.

La fel de îngrijorătoare sunt și datele privind abuzurile fizice și psihologice comise de cadrele didactice: 23 de astfel de cazuri au fost semnalate într-un singur semestru școlar, comparativ cu 32 de cazuri înregistrate pe parcursul întregului an 2023, conform informației obținute de la Inspectoratul General  al Poliției prin platforma VreauInfo

Într-un context în care cazurile de comportament violent din partea cadrelor didactice devin din ce în ce mai frecvente, inclusiv un incident de violență sexuală din partea profesorului semnalat în 2022, iar situațiile de abuz din partea elevilor față de profesori sunt mult mai rare – doar patru cazuri înregistrate – la începutul anului curent a fost adoptat un proiect de modificare a Codului Educației. Acest proiect propune introducerea unor sancțiuni pentru manifestările de comportament agresiv și violență din partea elevilor, atât față de colegi, cât și față de profesori. Totuși, aceste două situații, total diferite, nu sunt deloc clar delimitate și diferențiate în cadrul noii reglementări.

 

 În situația violenței din partea profesorilor față de elevi, noile modificări aduse Codului Educației lasă copilul complet neprotejat, lăsându-l față în față cu un profesor agresor. Orice manifestare a personalității copilului sau apărarea propriilor opinii poate fi interpretată de către profesor ca un act de nesupunere, iar în lumina noilor modificări, acest lucru dă cadrelor didactice o libertate totală de acțiune.

 

Ombudsmanul:  insuficiența cadrelor didactice este compensată prin angajarea unor persoane fără competențe psihopedagogice 

Avocatul Copilului a emis o Opinie foarte dură în legătura cu adoptarea modificărilor în cauză. Documentul stipulează că reglementarea separată a protecției cadrelor didactice de cea a copiilor contravine Convenției ONU privind Drepturile Copilului (CDC) și poate afecta realizarea drepturilor copilului, inclusiv dreptul la opinie. Deseori, opinia diferită a unui elev este considerată obrăznicie de către profesori și sancționată ca violență psihologică sau verbală, invocând Codul Educației, declară instituția.

Practica judiciară arată că profesorii acuzați de violență împotriva copiilor deseori „camuflează” acțiunile lor sub pretextul unor „reacții disciplinare” la comportamentul provocator al elevilor. Aceasta perpetuează violența, în special cea non-fizică.

Suspendarea sau exmatricularea elevilor, deseori  de-facto victime ale violenței, le poate consolida sentimentul de neacceptare în școală, încălcând dreptul lor la educație, dezvoltare și protecție, ceea ce nu este în interesul superior al copilului (art. 3 din CDC).

„Cercetările au arătat că expunerea copiilor la adversități, experiențe traumatice, modifică creierul și cauzează daune sociale, emoționale, comportamentale și academic”, se scrie în Opinia semnată de Vasile Coroi, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului.

Ca o cauză a numărului mare de acte de violență din partea profesorilor, Avocatul Copilului evocă tendința de a compensa insuficiența cadrelor didactice prin angajarea unor persoane cu insuficiente competențe psihopedagogice sau în lipsa acestora.

"Practicile cele mai recente cu privire la actele de violență, examinate de Oficiul Avocatului Poporului, denotă că tendința de a compensa insuficiența cadrelor didactice prin angajarea unor persoane cu insuficiente competențe psihopedagogice sau în lipsa acestora reprezintă o componentă decisivă și vulnerabilă a proceselor de prevenire și reducere a actelor de violență în mediul educațional".

 

Un profesor care sancționează copiii demonstrează o pregătire insuficientă

Irina Gușan, directoare de programe la Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) a comunicat pentru portalul anticoruptie.md că organizația sa a avut mai multe demersuri prin care a solicitat stoparea acestei inițiative a Ministerului edcației și cercetării, însă, în pofida faptului că societatea civilă s-a exprimat un deazacord dur față de  rectificări, ele au fost adoptate. 

Experții au condamnat cu fermitate practica de a aplica pedepse elevilor-agresori.

„Necesitatea introducerii oricărui tip de sancțiune “cu rol educativ”, aplicată elevilor, ca o consecință a neexecutării unor responsabilități înseamnă că personalul didactic nu este suficient de bine pregătit pentru a susține elevii în înțelegerea și asumarea acestor responsabilități, dezvoltarea de competențe și abilități. Sancțiunea arată clar care este comportamentul nepotrivit dar nu arată și nu ajută copilul în depășirea situațiilor de criză și adoptarea unui comportament sănătos, din contra ele pot provoca reacții emoționale puternice și pot declanșa stări de anxietate, furie și readuce copilul către un comportament nedorit”, se puncteză în opinia Centrului, adresată Ministerului Educației și Cercetării.

De asemenea, organizațiile care militează pentru protecția drepturilor copilului se opun categoric implementării sistemului de recompense.

„Orice tip de recompense pentru elevi manifestate prin evidențiere în fața clasei și/sau în fața colegilor și colegelor din școală, delegare cu prioritate la excursii sau tabere de odihnă vor contribui la întărirea comportamentelor de bullying și discriminare în rândul elevilor. Considerăm că competiția nu este benefică pentru copii și nu încurajează comunicarea și interacțiunea între elevi. În contextul educației incluzive, valorificarea fiecărui elev în parte, conform potențialului și capacităților în evoluție ale copilului este o prioritate”.

 

Sancționarea elevilor - cea mai bună ... soluție anti-violență

Am rugat  Ministerul Educației să ne explice, de ce modificări în Codul Educației, inclusiv legate de sancționarea elevilor pentru abateri disciplinare se fac în situația când numărul cazurilor de violența fizică și psihologică din partea profesorilor față de elevi a crescut de trei ori. Am primit un răspuns sec, standartizat, precum că sancționarea elevilor este o modalitate necesară de prevenție a violenței:

"Prevenția generală prin sancționarea actelor de violență este mai mult decât necesară în orice legislație, ori dispozițiile juridice își ating scopul doar cu condiția stabilirii unor sancțiuni pentru nerespectarea acestora", se scrie în răspunsul instituției.

 

 

Am întrebat MEC-ul  Cât e de real pentru un elev să demonstreze ca este supus violenței psihologice din partea profesorului și ce măsuri ia Ministerul când astfel de cazuri sunt semnalate. Instituția a explicat că, în cazul raportării violenței psihologice, elevului i se garantează dreptul de a fi ascultat, iar instituția are obligația de a examina cazul, a înlătura consecințele și a asigura un mediu protector. Se aplică interviul de protecție, iar instrumentele utilizate confirmă sau infirmă cele raportate.

 

Instituția totodată ne-a comunicat  că elevii, reprezentanții lor legali sau martorii pot raporta cazurile de violență prin mijloace puse la dispoziție de școli, precum cutii pentru bilete anonime, adrese de email, numere de telefon pentru apeluri și mesaje, și prin persoanele responsabile de prevenirea violenței. Sunt disponibile și modele de fișe pentru sesizare.

 

O singură sentință... de achitare

Pentru a analiza dacă cazurile de violență a profesorilor asupra elevilor ajung la stadiul de dosare, am solicritat date de la Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești prin intermediul platformei VreauInfo. Răspunsul primit din partea instituției a fost că Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor nu permite generarea unor statistici referitoare la cauzele penale în funcție de locul săvârșirii infracțiunii. Conform datelor furnizate, în pe parcursul anului curent pentru infracțiunile prevăzute la articolul 166 din Codul Penal (tortura, tratamentele inumane sau degradante) in privința minorilor au fost înregistrate patru dosare. Agenția a pus la dispoziția redacției sentința de achitare, pronunțată în vara anului curent in privința Marianei Glavan, profesoară de educație fizică într-un liceu din capitală. 

 

Dosarul descrie cazul profesoarei de educație fizică, Mariana Glavan, acuzată de tratament inuman și degradant asupra unui elev.  Incidentul a avut loc în timpul unei ore de educație fizică în 2020, când elevul a fost obligat să execute 100 de genuflexiuni, ceea ce a dus la spitalizarea lui cu răni fizice și psihice.

Judecătoria Chișinău a analizat cazul, incluzând mărturii de la profesoară, elev, martori și expertize medico-legale. Profesoara neagă acuzațiile, susținând că nu a avut intenția să provoace suferință și că genuflexiunile erau parte a lecției. În final, instanța a decis achitarea profesoarei Mariana Glavan.

Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.