La doi ani de la aprobarea Metodologiei de prevenire și combatere a bullyingului în instituțiile de învățământ, datele oficiale indică o creștere alarmantă a numărului de cazuri raportate. Totuși, specialiștii atrag atenția că cifrele nu oferă o imagine completă. Tendința ascendentă este explicată și prin faptul că societatea este mai deschisă și mai pregătită să distingă și să semnaleze astfel de cazuri. Datele consultate de portalul Anticoruptie.md arată și o altă realitate: doi din 10 profesori și psihologi școlari din Republica Moldova nu identifică corect comportamentele asociate bullyingului. Raportat la dimensiunea personalului din sistem, acest procent înseamnă că peste 5.000 de persoane-cheie din educație pot trece cu vederea sau interpreta eronat astfel de cazuri. În plus, există situații în care instituțiile evită să raporteze incidentele, din dorința de a nu afecta imaginea școlii. Însă, dincolo de fiecare caz trecut sub tăcere, se află un copil real, care riscă să rămână fără sprijinul de care are nevoie cel mai mult.

 

Copilul - în genunchi. Țara - în tăcere

Un incident recent cu implicarea tinerilor a redeschis discuțiile despre o problemă care mocnește în sistemul de învățământ - bullying-ul. O filmare apărută recent pe rețelele sociale surprinde momentul în care o elevă este agresată fizic și umilită de colegii săi  Imaginile tulburătoare au stârnit un val de indignare și cereri către autorități să intervină ferm și să prevină repetarea unor asemenea acte de violență.

 

 

„E****** în genunchi. Și o țară întreagă în tăcere!
Un caz de violență extremă între adolescente a fost filmat și distribuit pe rețelele sociale.
O fată — X — este forțată să stea în genunchi, înjurată, umilită de o altă colegă. În jur, ceilalți copii privesc. Unii râd. Alții filmează. Nimeni nu intervine. Niciun adult nu apare în cadru. Iar după ce imaginile au apărut în spațiul public, nici instituțiile n-au intervenit cum se cuvine. Poliția tace! Ministerul Educației a transmis sec că investighează „din ce școală sunt elevii”.
Și cam atât.
Ce se va întâmpla acum? Vom închide ochii? Vom spune iar „e doar o ceartă între copii”? Sau vom înțelege, în sfârșit, că violența nu crește din senin ci din indiferența noastră colectivă?
E****** a fost pusă în genunchi. Nu de o colegă, ci de un sistem și de o tăcere complice; de lipsa noastră de curaj și de indiferența Ministerului Educației și a celui de Interne!”- scrie autoarea postării  pe Facebook

 

 

 

„Când violența devine „spectacol”, iar suferința – „virală” înseamnă că am degradat ca societate. Pentru că o societate care se uită și nu reacționează… e o societate care a uitat să fie umană. CRED CU TOATĂ CONVINGEREA că educația nu mai poate fi doar despre reforme, școli, tocit din manuale și examene. Trebuie să fie despre caracter, curaj, empatie, responsabilitate. Trebuiesc legi mai aspre pentru fenomenul VIOLENȚĂ!”-  notează o altă publicație în rețele sociale

 

Videoul a  readus în prim-plan problema violenței în școli, în perioada vacanței, atunci când astfel de subiecte dispar, temporar, din agenda publică și instituțională. Cu toate acestea, amploarea reacțiilor a demonstrat că fenomenul bullyingului nu intră în vacanță și continuă să afecteze elevii chiar și în afara orelor de curs. Cazul a relansat discuțiile despre siguranța elevilor în școli, eficiența măsurilor de prevenție și capacitatea instituțiilor de a interveni rapid și adecvat în astfel de situații.

Atât Ministerul Educației și Cercetării, cât și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului s-au autosesizat. Potrivit MEC, sunt în curs de identificare persoanele implicate, precum și instituția de învățământ de proveniență. La rândul său, Inspectoratul de Poliție Rîșcani a inițiat un proces penal, reușind să identifice atât persoanele implicate în agresiune, cât și liceul în curtea căruia s-a petrecut incidentul.

 

Sesizările pe cazuri de bullying, în creștere

O analiză a rapoartelor oficiale ale Ministerului Educației privind cazurile de bullying arată o creștere clară a numărului de sesizări în ultimii ani. Această tendință ascendentă coincide cu începutul aplicării Metodologiei de prevenire și combatere a bullyingului, document aprobat în 2022 și implementat efectiv în școli începând cu anul de studii 2023–2024. Tot în 2023, pentru prima dată, bullyingul a fost introdus ca rubrică distinctă în formularul statistic completat de instituțiile de învățământ.

Potrivit datelor centralizate pe semestre, în semestrul I al anului 2023–2024 au fost semnalate 191 de cazuri de bullying, iar în semestrul al II-lea, numărul acestora a crescut la 285. Tendința s-a menținut și în anul de studii următor: 246 de cazuri raportate în semestrul I din 2024–2025, și 367 în semestrul al II-lea – cel mai mare număr înregistrat de la introducerea indicatorului în sistemul de monitorizare.

 

Cazurile de violență se numără cu miile

În timp ce statisticile oficiale privind bullyingul raportate de instituțiile de învățământ indică anual câteva sute de cazuri, cifrele globale colectate de Ministerul Educației oferă o perspectivă mult mai largă și alarmantă. Acestea includ toate formele de violență asupra copiilor în școli – de la abuz emoțional și fizic, până la neglijare, exploatare și suspiciuni de trafic.

Graficul de mai jos ilustrează evoluția anuală a sesizărilor privind aceste fenomene în perioada 2021–2025. Deși se observă o scădere ușoară, de la 8.248 de cazuri înregistrate în anul de studii 2021–2022, la 7.582 în 2024–2025, cifrele rămân ridicate și relevă dimensiunea reală a violenței în sistemul educațional.

 

La Poliție, numărul sesizărilor pentru violență a înregistrat o creștere de peste 160%

În paralel, datele oferite de Inspectoratul General al Poliției (IGP) arată o creștere constantă a numărului de sesizări privind cazuri de violență între elevi – semn că numărul cazurilor, care depășesc gestionarea internă a instituțiilor de învățământ și ajung în atenția organelor de ordine, este în creștere.

Dacă în anul 2021 au fost înregistrate 96 de astfel de cazuri, cifra a urcat la 204 în 2023 și la 254 în 2024 – o creștere de peste 160%. Iar în primele cinci luni ale anului 2025, Poliția a documentat deja 103 sesizări. Dacă ritmul se păstrează, până la sfârșitul anului școlar numărul ar putea depăși 230 de cazuri, ceea ce ar confirma tendința ascendentă.

Această evoluție poate fi interpretată, pe de o parte, ca un semn al unei conștientizări sporite și al unei deschideri mai mari spre raportare, dar, pe de altă parte, reflectă și persistența alarmantă a violenței între elevi în spațiul școlar.

 

În statisticile IGP, anul 2024 s-a remarcat printr-un număr record de intervenții penale în cazuri de violență între elevi: 23 de cauze penale, față de doar una în 2023 și 2 cauze în primele cinci luni ale anului 2025.

 

Ombudsmanul Copilului: „Cadrele didactice nu sunt suficient pregătite pentru a combate bullyingul”

Informațiile furnizate de Avocatul Poporului completează tabloul instituțional cu privire la gestionarea bullyingului în școli. Potrivit lui Vasile COROI, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului,  în perioada 2023–2025, au fost înregistrate 30 de cereri privind cazuri de bullying între elevi, în care victimele sau familiile lor au apelat direct la această instituție. Majoritatea cazurilor au vizat forme clasice de hărțuire, cyberbullyingul fiind menționat o singură dată.

Vasile Coroi remarcă în Raportul Anual pentru 2024 faptul că numărul tot mai mare de incidente semnalate de școli poate fi un indicator al unei mai bune înțelegeri a fenomenului și al implementării metodologiei de prevenire. Totuși, subliniază că insuficienta pregătire a personalului școlar de a răspunde prompt și eficient continuă să fie o problemă sistemică. Din această perspectivă, este necesară continuarea instruirii cadrelor didactice pentru ca acestea să poată recunoaște corect bullyingul și să intervină adecvat.

„Avocatul Copilului subliniază faptul că numeroasele cereri care au fost înregistrate în cadrul Oficiului Avocatului Poporului denotă insuficienta pregătire a personalului instituțiilor de învățământ de a răspunde prompt și eficient situațiilor de bullying, motiv pentru care este necesară continuarea activităților de formare", a comunicat  Vasile Coroi  pentru pentru anticoruptie.md

 

 

Povestea de bullying longevivă: durează de mai bine de opt ani

Dincolo de statistici, exista si o alta realitate: cea a copiilor si parinților care se confruntă zilnic cu efectele unui fenomen pe care școala fie nu îl vede, fie nu este în stare să-l combată. Una dintre aceste povești, care vine din orașul Vulcanești și a fost recent semnalată în rubrica "Harta Corupției" de pe portalul Anticoruptie.md. Cazul, documentat încă în anul 2021 de reporterii noștri, se întinde pe mai bine de opt ani și, pe măsură ce copilul crește, pare să ia amploare, cu episoade tot mai dificile și consecințe tot mai adânci.

"Totul a început in gradiniță", ne povestește Iurie Șlapac, tatăl unui copil care a fost umilit și agresat fizic în mod repetat. "Unul dintre cele mai șocante episoade a fost cand o mamă, în prezența educatoarelor, i-a spus fiului ei să-l lovească pe fiul meu. Și l-a lovit".

 

Impactul psihologic al acelui moment a fost profund: de atunci, copilul a început să-și ascundă emoțiile, să se retragă în sine ori de câte ori era rănit sau supărat. Nu mai avea reacții firești de apărare în situații conflictuale, rămânea tăcut și vulnerabil exact când ar fi trebuit să se protejeze.

Familia a încercat sa obtină sprijin de la autorități și specialiști, prezentând inclusiv documente medicale, dar, potrivit tatălui, anchetele s-au finalizat prin clasări.

"Școala a fost o continuare a coșmarului. Acolo, bătăile au fost înlocuite cu umilințe, izolare, ignorare din partea profesorilor.  Directorul ne spunea că "totul e bine" și că exageram."

Cazul a fost raportat si la Direcția de Învățământ, și la Minister, însa fără rezultate notabile. "Cel mai dureros a fost sa aud de la un cadru didactic că vina aparține copilului meu. Că el ar fi cauza dezbinării clasei". Potrivit tatălui, chiar diriginta din clasele primare i-ar fi spus băiatului, în fața colegilor: „Tu nu ești prietenos”. În loc să gestioneze situația cu tact pedagogic și profesionalism, spune părintele, cadrul didactic a recurs la etichetare și l-a expus pe copil exact acelui tip de comportament pe care ar fi trebuit să-l combată.

Situația devenea cu atât mai dureroasă cu cât episoadele de agresiune se repetau în diverse contexte extrașcolare. La secția de volei, băiatul a fost lovit cu mingea în cap și a fost diagnosticat ulterior cu comoție cerebrală. La dansuri, a fost bătut de un grup de copii. De fiecare dată, cei responsabili minimizau incidentele, susținând că ar fi vorba despre simple accidente sau întâmplări firești între copii. În loc să investigheze serios situația, li se reproșa chiar copilului și părinților că exagerează.

Pe parcursul a peste șase ani, familia s-a confruntat cu multiple procese în instanțele nationale, una ajungând chiar până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Într-un alt episod, după ce băiatul a fost agresat de un elev mai mare și părinții au fost nevoiți să se adreseze instanței, reacția conducerii școlii i-a șocat. Potrivit lui Iurie Șlapac, directorul nu doar că nu a sancționat agresorul, ci i-a reproșat în fața întregii clase că, din cauza lui, părinții agresorului au fost nevoiți să achite o amendă. „În loc să-l apere sau să-l încurajeze, l-a făcut să se simtă vinovat pentru că a cerut dreptate”, povestește indignat tatăl.

Contactat de reporterul Anticoruptie.md, directorul instituției, Sergiu Chilimicenco, a declarat că situația este mult mai complicată decât pare la prima vedere și că, în opinia sa, Iurie Șlapac „terorizează de ani buni” nu doar administrația școlii, ci și colectivul de cadre didactice și clasa în care învață fiul său.

„Avem copii care au plecat din școală pentru că nu mai suportau tensiunea din clasă. Părintele ăsta ne bombardează cu procese de judecată, cu reclamații, cu amenzi. Copiii evită să se împrietenească cu băiatul lui din frica de a nu fi interpretați greșit. Le e teamă că, dacă îl supără cu un cuvânt sau cu un gest, vor ajunge dați în judecată sau părinții lor vor fi amendați.”

Directorul spune că situația din clasă devenise atât de tensionată, încât unii profesori luaseră în calcul să plece. Ca soluție, conducerea școlii a apelat la o decizie „fără precedent”: a fost creată o clasă paralelă în care au fost transferați toți copiii considerați „agresori”.

„Domnul Șlapac părea mulțumit. Doar că s-a întâmplat ceva ce n-am anticipat: mai mulți părinți au venit și au cerut transferul copiilor lor… tocmai în clasa cu cei acuzați de bullying! Așa a ajuns băiatul domnului Șlapac să rămână în clasă cu doar șase colegi.”

Chilimicenco mai povestește că a încercat să poarte discuții cu băiatul, să-l încurajeze să-și facă prieteni, să construiască relații.

„I-am spus: oferă-le colegilor ceva de ziua ta, du o floare fetelor când e 8 Martie sau ziua lor… dar el s-a uitat nedumerit la mine. Se vede că în familie sunt alte valori. Din cauza comportamentului părinților, ceilalți copii pur și simplu se tem să se apropie de el. De controale ne-am obișnuit – vin comisii, vin de la Minister, de la Primărie… e o presiune continuă.”

Deși, în discuția cu reporterul portalului, Sergiu Chilimicenco a minimalizat gravitatea incidentelor, prezentându-le drept simple conflicte între copii sau relații obișnuite de joacă, o înregistrare audio a ședinței Consiliului de etică din cadrul instituției — oferită redacției de familia Șlapac — arată contrariul. În cadrul acestei ședințe, directorul recunoaște că situația din clasă este gravă și că nu este vorba doar despre bullying, ci despre o adevărată hărțuire a copilului. Deși momentele de umilință au fost surprinse de camerele video instalate în școală, conducerea instituției a refuzat să le pună la dispoziția părinților, motivând că imaginile nu pot fi stocate mai mult de trei zile din lipsă de resurse tehnice.

Ultima „confruntare birocratică” dintre directorul școlii din Vulcănești și părintele băiatului vizat s-a consumat printr-o plângere de trei pagini, adresată Direcției Generale de Sănătate și Asistență Socială a orașului Comrat. Documentul este semnat de Sergiu Chilimicenco, directorul instituției, care solicită intervenția autorităților sociale și chiar evaluarea psihologică a părinților copilului.

La rândul său, Iurie Șlapac a transmis o plângere Ministerului Educației, povestind că, în loc să primească sprijin, a ajuns să fie privit ca un incomod, un părinte de care comunitatea școlară se ferește. Totul – spune el – doar pentru că a avut curajul să-și apere copilul. El acuză conducerea instituției nu doar că a eșuat să intervină eficient în fața episoadelor de bullying, ci că l-a transformat pe el și pe fiul său într-o țintă a respingerii colective.

 

Cel puțin 3.000 de profesori nu ar putea distinge... bullyingul?

Reporterul anticoruptie.md a solicitat opinia experților de la Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) pentru a interpreta datele din rapoartele oficiale și a răspunde la întrebarea-cheie: în ce măsură cifrele reflectă realitatea din teren în privința bullyingului din școli?

„Din experiența noastră, fenomenul bullyingului nu este încă suficient de bine înțeles de către profesori, bullyingul este confundat cu alte forme de violență, uneori, profesorii au tentința de a cataloga orice tip de violență între elevi drept bullying. Ceea ce este greșit. Astfel, datele raportate, nu sunt veridice și nu reflectă realitatea, de multe ori. Or, profesorii cred că o “mică ceartă, glumele inofensive” între elevi/e este ceva firesc și nu trebuie să intervină sau să se alarmeze. Înțelegerea greșită a fenomenului și a rolului meu în calitate de adult responsabil de bunăstarea copilului într-o instituție, poate duce la eronarea datelor și cazurilor raportate. Totodată, unele instituții preferă să nu raporteze cazurile de abuz pentru a nu dăuna imaginii instituției, a nu 'strica reputația''', ne-au comunicat reprezentanții  CIDDC.

Concluziile experților de la Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului sunt susținute și de rezultatele celui mai recent studiu realizat pe această temă – Studiul KAP „Cunoștințe, Atitudini, Practici în prevenirea și combaterea fenomenului de bullying în școlile din Republica Moldova”, desfășurat în anul 2023.

”Studiul a arătat că psihologii școlari și cadrele didactice au nivelul de cunoștințe privind conceptul de bullying mai bun decât în cazul elevilor. Aproximativ 8-9 psihologi școlari și cadre didactice din 10 au identificat corect comportamentele de bullying și au reușit să facă distincția între bullying și alte tipuri de comportamente agresive”. 

 

 

Totuși, dacă aplicăm aceste procente la numărul total de cadre didactice și de conducere din învățământul primar și secundar general — aproximativ 25.800 de persoane — rezultă că între 3.000 și peste 5.000 de cadre didactice încă nu făceau, cel puțin la momentul desfășurării studiului în anul școlar precedent 2023-2024, o distincție clară între bullying și alte tipuri de comportament agresiv. Cu alte cuvinte, mii de profesori din întreaga țară ar putea trece cu vederea sau ar putea interpreta greșit cazurile de bullying, ceea ce riscă nu doar să afecteze corectitudinea datelor statistice privind fenomenul de bullying, ci și să compromită intervențiile adecvate la nivelul școlii și protecția reală a elevilor aflați în situații de abuz sau hărțuire.

 

Investigația este realizata cu susținerea International Media Support (IMS) din Danemarca