Drepturile copilului

“Muncim de la 11 ani. Nu e greu și nu ne doare nimic

Lucrăm cu ziua. La strâns varză, la prășit, la instalat țevi pentru irigare... Cât ne plătește? 100 de lei pe zi, uneori mai puțin, depinde de muncă. La prășit e 10 lei ora” 

În familia G… din satul Todirești, comuna Chetrosu, raionul Anenii Noi au crescut patru copii, două fete și doi băieți. Fetele nu au muncit de mici, spune mama lor, dar băieții, care au acum 17 și 16 ani, muncesc de pe la vârsta de 11 ani. Băieții au preferat să meargă mai degrabă la muncă la patronul din sat, decât la școală. Asa că cel mai mare a terminat cu greu 9 clase, iar cel mic nu a încheiat nici 7 clase. Recent, în luna septembrie, băiatul a împlinit 16 ani și e bucuros că deja după această vârstă directorul școlii nu-l mai poate deranja, chemându-l la lecții. 
Lucrăm cu ziua. La strâns varză, la prășit, la instalat țevi pentru irigare... Cât ne plătește? 100 de lei pe zi, uneori mai puțin, depinde de muncă. La prășit e 10 lei ora”, spune fiul mai mic, Vadim. “Cărăm trube (țevi n.r.) la Bâc. Le punem pe randuri si uda. Apoi le mutăm. Nu e greu, are 15 kilograme o trubă și o ridicăm câte doi. La curechi arunci de la unul la altul și încarci mașinile. Îmi iese cam 2500 de lei pe luna”. Când îl întrebi de școală tace, de viitor, la fel. „Crezi că veșnic va fi acest patron în sat ca să muncești la el?”. „Va fi, vine răspunsul, ei au și afaceri cu mașini, ajut la reparatie, la demontat banchetele, mai lucrez și la ei acasă uneori”. Vadim spune că munca nu e grea, e de la 8 până la 17.00, că nu obosește și că acum nu îl doare nimic. 
Tras de limbă cu greu, Vadim mai povestește că patronul „nu îl obijduiește” și îi remunerează munca la fel ca și adulților. „și polițistul de sector, nu ți-a spus niciodată că nu trebuie să muncești pentru că iești copil?”. ”Nu, el știe că eu lucrez, el este cumătru cu stăpânul meu”, a fost răspunsul. Igor Panfil, politistul de sector din Toderesti, intrebat de copiii care muncesc la patronii din sat, ne-a spus răspicat că în localitatea pe care o patronează nu are astfel de cazuri. 
La școală, profesorii confirmă că cei doi băieți din familia G... mai mult au muncit decât au mers la lecții. Apăreau la școală câte două-trei zile după ce directorul școlii și polițistul de sector făceau raiduri prin sat, apoi din nou lipseau cu săptămânile.

Trebuie sa mentionam ca am modificat numele copiilor si nu am mers la patron sa discutam, pentru a nu le crea probleme copiilor. În situația lor, după cum am aflat de la pedagogi și săteni sunt mai mulți copii din localitate.

Copiii pot munci doar după ce împlinesc 15 ani

Băieții din familia G... nici nu-și dau seama că nu le este permis să muncească decât după 15 ani, dar și atunci - cu acordul scris al părinților și doar 5 ore pe zi. Cei trecuți de 16 ani pot lucra nu mai mult de 7 ore pe zi. Dacă ar munci legal, băieții ar mai ști că patronul este obligat să-i trimită la examene medicale de două ori pe an, până ajung la majorat, să le asigure un șir întreg de condiții de muncă. Lucrul la tutun este categoric interzis minorilor. Ei pot munci la cultivarea și prelucrarea tutunului abia după 18 ani. 
„Din fericire, tutun aproape că nu se mai cultivă la noi, deaceea nu am întâlnit în ultimii an cazuri în care să fie implicați copii”, spune Eugenia Ganea, coordonator al proiectului „Munca copilului” promovat de Federația Patronatelor din Agricultură. „Unii patroni, adaugă ea, când află ce condiții trebuie să îndeplinească dacă iau la muncă minori, renunță. Refuză să mai ia copii. Nici așa nu e bine. Pentru că dacă îi lipsim pe adolescenții din familiile sărace de posibilitatea de a munci pentru a supraviețui, poate însemna să-i expunem la situații de risc, la trafic, la migrație și la alte pericole mai mari”, afirmă Eugenia Ganea. „Noi nu spunem că minorii nu trebuie să lucreze. Dar trebuie să înțelegem până unde ajunge educația prin muncă și unde începe exploatarea copiilor. Încercam să-i convingem pe patronii din agricultură că munca copilului este și în detrimentul lor. Un argument care își are efect la patroni este faptul că țările din Europa de Est boicotează produsele provenite din țările unde se știe că se folosește munca copilului”, spune Eugenia Ganea.

Inspecția Muncii verifică, dar nu tot

Totuși, în procesele-verbale ale Inspecției Muncii intră mai puțini minori găsiți muncind decât se estimează că ar fi numărul real al lor. În 2007, în atenția Inspecției Munci au intrat în total 802 persoane mai mici de 18 ani care munceau. 173 au fost ocupate în condiții de muncă fizică grea, iar 85 manipulau utilaje necorespunzătoare cerințelor securității și sănătății în muncă. În 2008, 300 de minori au fost găsiți de inspectori muncind, dintre care 143 – în agricultură. Așa arată datele oficiale furnizate de Inspecția Muncii, care remarcă, de fapt, că „Inspecția Muncii acoperă cu controale doar 4 la sută din numărul total al agenților economici înregistrați în Republica Moldova. Prin urmare, cea mai mare parte a activităților economice în care se exploatează munca copiilor rămâne în afara controlului posibilităților de prevenire ale Ispecției Muncii”. 
Din experiența sa, Eugenia Ganea spune că in cele mai multe cazuri, copiii muncesc nu la întreprinderile mari și care au bine pus la punct și procesul de producere, și sistemul de securitate a muncii, ci la întreprinderi mici și în gospodăriile casnice, unde inspectorii muncii aproape că nu pot pătrunde”.

Numărul copiilor invalizi a crescut

Munca timpurie, care implică efort și de cele mai multe ori ridicarea de greutăți peste greutatea copilului afectează în primul rând sistemul osteo-articular, spun medicii. 
În anul 2008 numărul copiilor invalidizați în urma unei afecțiuni a sistemului osteo-articular a crescut cu 200 de copii. În 2007 în evidențele Ministerului Sănătății intrau 755 de astfel de copii, iar în 2008 – 971 de copii.

La acest număr se adaugă alte câteva sute de băieți care au ajuns la 18 ani la comisiile medico-militare și le-au fost constatate același tip de afecțiuni – scolioză, chifoză, picior plat etc., pe care medicii le leagă de munca timpurie a copiilor.

În fiecare an, în jur de 400 de băieți nu fac armată din cauza maladiilor scheletului și mușchilor

În 2007 aceste comisii au examinat 39367 de băieți de 18 ani. Din cei 1427 declarați inapți pentru armată 405 aveau boli ale sistemului articular – scolioză, chifoză, picior plat, afecțiuni ale mușchilor, alți 436 au fost declarați inapți pentru că aveau probleme de văz. În 2008 numărul a crescut puțin – 514 băieți aveau probleme ale sistemului osteoarticular și 386 de băieți – afecțiuni ale văzului. 
șeful Comisiei centrale medico-militare, Sergiu Burghelea, leagă problemele sistemului osteo-articular de munca timpurie, mai ales că majoritatea tinerilor cu asemenea afecțiuni vin de la sate. „Nu e greu să te convingi de acest lucru, văd deseori la piața centrală copii de 5-6 ani, cu părinții lor, care ridică sacoșe de 10-20 de kilograme. E prea mult pentru ei. Admit că ei ridică asemenea greutăți foarte des. Majoritatea familiilor de la sate au cote de teren și în multe cazuri le muncesc părinții împreună cu copiii. Iar scheletul copiilor e în formare și așa se ajunge la malformații”. Doctorul mai spune că și o parte din afecțiunile văzului băieților examinați de comisiile medico-militare pot fi o consecință a muncii grele și ridicării unor poveri. „Dacă copilul are o boală de văz ușoară, pe care părinții pot să nici nu o observe, ea se poate agrava dacă copilul ridică greutăți mari”, spune medicul. 

Solicitările de informație pasate de la o instituție la alta

Consiliul Republican de Expertiză Medicală a Vitalității căruia i-am solicitat informația privind numărul copiilor invalizi și al tinerilor recruți cu grade de invaliditate ne-a recomandat să cerem informația respectivă privind de la Casa Națională a Asigurrilor Sociale, deoarece „consiliile primare teritoriale de expertiză medicală a vitalității efectuează expertiza vitalității persoanelor, începând cu vărsta de 18 ani”. Aceasta, cu toate că tinerii recruți au peste 18 ani (!). Casa Națională de Asigurări Sociale, însă, a redirecționat demersul nostru către .... Consiliul Republica de Expertiză Medicală (!). Aici cercul s-a închis.

În solicitarea de informații adresată Ministerului Sănătății am indicat faptul că investigăm consecințele muncii timpurii asupra copiilor și am cerut, pe lângă numărul copiilor invalizi, și alte informații la această temă pe care ministerul, care este o autoritate competentă, ar trebui să le dețină. Contrar așteptărilor, am primit doar cifre goale referitoare la numărul copiilor invalizi. Astfel că deocamdată nu cunoaștem dacă Ministerul Sănătății urmărește situația privind sănătatea copiilor, recruților, dacă le cumulează, le analizează și trage concluzii. Ideal ar fi să facă și propuneri, astfel ca numărul copiilor ce se invalidizează anual cel puțin să nu crească.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Valentina Buliga, întrebată dacă cunoaște amploarea și consecințele muncii copilului în Moldova, ne-a răspuns că a aflat dintr-un studiu al UNICEF că Moldova are probleme la acest capitol și a promis sa se ocupe pe parcursul mandatului său de ministru de redresarea situației în acest domeniu.

Investigatia a fost realizata cu sprijinul UNICEF

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii