Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor „Tineri Pentru Tineri” din Cimişlia a devenit o instituție extrem de utilă pentru adolescenții din acest raion unde, în 2015, au fost înregistrați peste 3.000 de copii fără tutori.  

Alternativă la sistemul medical clasic, Centrul s-a extins în raioanele Republicii Moldova și este accesibil tuturor tinerilor și părinților acestora. Una dintre cele mai des întâlnite cauze în ultimii ani în R. Moldova, ce declanșează anxietatea și depresia în rândul adolescenților, este plecarea părinților la muncă peste hotare. 

„Lipsa părinților poate avea consecințe grave asupra sănătății și dezvoltării psiho-emoționale a copiilor”, semnalează Cristina Buțanu, psihologul Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „Tineri Pentru Tineri” din Cimişlia, o organizație care funcționează de 15 ani în Republica Moldova și care are drept scop să le acorde asistență adolescenților și tinerilor.

În raionul Cimișlia, numărul copiilor care nu au niciun adult este foarte mare, după estimările directorului Centrului, Svetlana Moroz. „Acum Primăria a început să se miște și să facă tutele. Dar la noi, în raionul Cimișlia, se ajunsese până la 3.000 de copii fără tutori în 2015. Și asta oficial. Noi [centrul] și asistența socială am început să dăm alarma și lucrurile s-au mai îmbunătățit.” 

Bunicii, la fel ca alte rude, în opinia psihologului centrului, nu pot nicidecum să înlocuiască părinții în grija lor față de copii. „Între aceștia este o diferență prea mare de vârstă, de valori, de gândire”, semnalează ea, subliniind că cei care au în grija lor copiii nu poartă discuții pe teme de educație sexuală cu ei și preferă să îi aducă la centru.  

„Vin la psiholog pentru a scăpa de responsabilitatea asta – să vorbești cu tânărul despre sexualitate, dezvoltarea lui sexuală, schimbările care au loc în organism. Astfel, le este mai ușor. Un specialist îi vorbește tânărului despre ceea ce trebuie să știe la vârsta pe care o are”, a adăugat ea. 

Probleme în cascadă

Lipsa unei persoane de sprijin, constată psihologul, provoacă frecvent cazuri de depresie la adolescenți. „Nu putem să lucrăm doar psihologic. Trebuie să schimbăm și mediul social. Fie copilul trebuie să meargă la părinte, fie părintele să vină la copil. Asta este singura soluție.”

În condițiile în care Moldova înregistrează una dintre cele mai înalte rate de depopulare din Europa și ale unei școli ce se confruntă cu o lipsă acută de psihologi, organizația este alături de copiii rămași singuri sau în grija bunicilor în fața tuturor problemelor ce le pot marca viața.   

Plecarea la muncă peste hotare a părinților este o problemă majoră care persistă în societatea moldovenească. Conform statisticilor de nivel internațional, Republica Moldova ocupă unul dintre primele locuri din Europa la numărul cetățenilor care emigrează. 

Drept consecință, copiii rămân în grija bunicilor, a altor rude sau chiar fără tutori legali. De aici derivă și o serie de probleme grave de natură psihologică, printre care și depresia sau alte tulburări de natură mentală. 

De asemenea, observațiile psihologului arată că lipsa sprijinului părinților poate să îi împingă pe adolescenți spre alte probleme, cum ar fi consumul de alcool sau de altă natură. „Toate problemele sunt legate între ele.” 

„O persoană cu probleme de depresie poate să ajungă la consumul de substanțe, poate să fie o victimă a violenței. Depresia poate să aibă de asemenea la origine probleme din copilărie, probleme din familie, probleme cu profesorii, colegii.” 

Bullying-ul, fenomen tot mai răspândit

Depresia și anxietatea apar de multe ori la adolescenții victime ale bullying-ului, un fenomen foarte răspândit în instituțiile de învățământ atât din localitățile rurale, cât și cele urbane din Republica Moldova.

Conform unui studiu realizat cu sprijinul UNICEF, 86,8% din elevii claselor VI–XII din Republica Moldova sunt afectați de bullying. Specialiștii descriu fenomenul drept un comportament repetat și intenționat prin care agresorul își rănește, persecută și intimidează victima prin diferite forme.

De multe ori, conform aceluiași studiu, situațiile de bullying sunt tăinuite atât de către elevi, cât şi de către cadrele didactice. Multe cazuri de bullying nu ajung în atenția psihologilor din cauza fricii sau a rușinii de a se adresa unui specialist, precum și din cauza lipsei de confidențialitate.

„Așa începe perioada în care tinerii vin aici [Centrul Tineri pentru Tineri – n.r.] pentru că fie au nevoie de susținere, fie de consultații, fie, pur și simplu, de discuții sufletești”, relatează Cristina Vacarciuc, o liceană de 18 ani, voluntară a Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „Tineri Pentru Tineri” din Cimişlia.

UNICEF, unul dintre partenerii importanți 

Primele 12 centre „Tineri Pentru Tineri” au funcționat în Moldova între 2005 și 2011 cu sprijinul UNICEF și al Agenției Elvețiene. Ulterior, datorită asistenței acelorași organizații și implicării Ministerului Sănătății, rețeaua a fost extinsă la 41 de filiale în diferite orașe ale Republicii Moldova. 

„Se observă un număr destul de crescut [al victimelor bullying-ului], deoarece vin din ce în ce mai mulți tineri. La început, vin ca voluntari, deoarece nu sunt gata să vorbească despre asta. Chiar eu, trecând prin situații de bullying, pot să spun că doar cu timpul poți să treci peste unele lucruri”, relatează tânăra experiența proprie.

O parte semnificativă a instituțiilor de învățământ din Moldova, au observat autorii studiului citat, nu sunt pregătite să prevină și să combată acest fenomen. 

Marea majoritate a instituțiilor nu dispun de un protocol cum să acționeze în cazurile de bullying, se confruntă și cu lipsa resurselor umane și metodologice, în special, în ce privește cyberbullying-ul, fenomen răspândit în mediul urban. 

„Din păcate, în unele momente, prietenia dintre centru și școală nu este foarte efectivă pentru că unele probleme sunt lăsate la o parte, se bifează doar tema”, spune Cristina. 

„Uneori, psihologii școlari nu sunt tocmai bine pregătiți pentru asemenea lucruri. Centrul este astfel locul mult mai potrivit pentru a discuta despre multe probleme și pentru a lucra împreună cu el”, a adăugat ea. 

Copiii din mediul social-vulnerabil, ținte predilecte 

Psihologul Centrului, Cristina Buțanu, spune că, în unele cazuri, violența școlară asociată bullying-ului ar putea să conducă chiar și la suicid. „De exemplu, o fetiță era agresată fizic și verbal la școală. De mică, până la 14–15 ani, nu a mai rezistat și a recurs la o tentativă de suicid.” 

Centrul „Tineri Pentru Tineri” din Cimişlia nu își rezumă activitatea la găzduirea unor astfel de discuții. O altă acțiune a organizației sunt campaniile pro-active în școlile din raion. 

„Noi discutăm foarte mult despre bullying. În 2019, am discutat despre violența școlară, am arătat cum influențează acest fenomen starea psihologică a copiilor.

Cei mai expuși acestui fenomen nociv sunt copiii din mediul social-instabil, cu probleme acasă, care ajung de multe ori subiect de batjocură și marginalizare pentru colegii lor. 

„Unii copii se deosebesc sau sunt mai timizi și nu pot să se apere. Așa le permit ei colegilor lor să practice bullying-ul. De obicei, victime ale bullying-ului sunt copiii fără părinți, cei din centre de plasament, cei care sunt supraponderali, care au acnee etc.”, explică psihologul centrului. 

Aceasta relevă că un asemenea comportament este declanșat din nevoia agresorilor de a crește în fața colegilor lor.  „Susținerea colegilor în astfel de situații este un fapt care amplifică bullying-ul”, mai spune ea.

Educație sexuală pentru adolescenți

Angajații acordă asistență în medie la 200–300 de tineri și adulți pentru probleme diferite. Ginecologul atestă infecții sexual-transmisibile, dificultăți relaționale cu sexul opus, contracepție, sarcină, acnee, probleme specifice adolescenților. 

„De la 16 ani încep să vină singuri la consultații. O problemă este că mai vin și sub 16 ani, să zicem de 15. Legea prevede că un adolescent trebuie însoțit de un adult. În cazul în care depistăm probleme, trebuie să anunțăm poliția. În unele cazuri, pentru a proteja adolescenta, invocăm interesul suprem al copilului.”

Conform unui raport trimestrial al Centrului, în prima jumătate a anului 2020, instituția a avut 2.021 de beneficiari din raionul Cimișlia. „Am avut în această perioadă circa 1.600 de vizite. Afară de vizite, un lucru extraordinar de mare pe care îl facem sunt activitățile instructiv-metodice. Am avut chiar și în pandemie 160 de activități în cadrul instituției”, a spus doctorul Svetlana Moroz, înregistrând 457 de vizite de începutul acestui an ale tinerilor de 10 și 24 de ani. 

În toate raioanele din Moldova există centre de sănătate prietenoase tinerilor. Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate (FAOAM) rambursează serviciile prestate de centrele de sănătate prietenoase tinerilor începând cu 2007, când acestea au devenit parte a asistenței medicale primare.

Fondurile alocate centrelor de sănătate prietenoase tinerilor de către FAOAM au crescut de zece ori: de la aproximativ 2 milioane de lei în 2011 la peste 21 de milioane în 2017.