Opt candidați luptă pentru șefia statului la prezidențialele din 1 noiembrie. Reporterii portalului Anticoruptie.md vă prezintă detalii din cariera acestora, averile și interesele pe care le au, dar și scandalurile în care au fost implicați de-a lungul timpului.

Renato Usatîi

Primarul municipiului Bălți, Renato Usatîi, va ocupa prima poziție în buletinul de vot, la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Usatîi este președinte al formațiunii politice Partidul Nostru din februarie 2015. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, el a mers în fruntea listei electorale a Partidului Patria, însă formațiunea a fost exclusă din cursa electorală prin decizia CEC şi a instanţelor de judecată cu trei zile înainte de data alegerilor, motivul invocat de CEC fiind finanțarea partidului din surse externe, lucru interzis de lege. La începutul lunii august curent, Renato Usatâi a anunțat că a câștigat procesul la CEDO. Magistrații Curții au constatat că partidul Patria a fost exclus ilegal din cursa electorală și au obligat Guvernul să plătească 7.500 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 8.000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

Partidul Nostru a participat în alegerile locale generale din iunie 2015, în cadrul cărora liderul formațiunii a fost ales în funcţia de primar al municipiului Bălţi, acumulând 72.46% din numărul total de voturi valabil exprimate. În urma alegerilor locale din toamna anului 2019, Usatîi câștigă pentru a doua oară mandatul de primar la Bălți. După revenirea în țară, relațiile dintre Usatîi și Dodon se înrăutățesc considerabil, iar primarul de Bălți a lansat în spațiul public mai multe critici și acuzații de corupție în privința șefului statului.

În perioada guvernării PDM, condus pe atunci de Vladimir Plahotniuc, procurorii moldoveni l-au acuzat pe Renato Usatîi că ar fi comandat asasinarea bancherului rus Gherman Gorbunțov, căruia i-ar fi preluat banca din Chișinău. Fiind dat în urmărire generală, Usatîi s-a retras la Moscova, iar pe numele său a fost eliberat și mandat de arestare. La alegerile prezidențiale din toamna anului 2016, Renato Usatîi l-a susținut pe Igor Dodon și a îndemnat electoratul său să îl voteze. Renato Usatîi a revenit în Republica Moldova în vara anului trecut, după retragerea PDM de la guvernare. După ce a fost audiat de procurori, liderul PPPN a fost eliberat.

În aprilie curent, Renato Usatîi a fost învinuit oficial în dosarul laundromatului rusesc și anunțat în urmărire internațională. Departamentul de anchetă al Ministerului de Interne din Federația Rusă i-a înaintat învinuirea pentru operațiuni valutare ilegale. Usatîi îl acuza pe Dodon că i-ar fi aranjat învinuirea la Moscova. Anchetatorii ruși susțineau că schema consta în transferarea banilor de pe conturile unor firme controlate de Plahotniuc, Platon și Usatîii pe conturile deschise la Moldindconbank sub pretextul vinderii de valută, după care, mijloacele financiare erau radiate de pe conturi prin intermediul instanțelor de judecată din Republica Moldova. Ulterior, mijloacele financiare erau transferate pe conturile clienților grupării criminale, deținute în băncile europene. La încheputul lunii septembrie curent, anchetatorii ruși au declarat că dosarul laundromatului rusesc, privind schema de spălare a aproximativ 500 de miliarde de ruble rusești, printr-o bancă din Republica Moldova, este pregătit pentru a fi expediat în judecată. 

În declarația pentru ultimii doi, prezentată de Usatîi la CEC, acesta declară venituri de doar 24 de mii de lei obținute de la Primăria Bălți. El a mai raportat o donație în mărime de 3,7 milioane de lei, 5.400 de lei i-au revenit după înstrăinarea companiei Euroshow Grup SRL, care deţine postul de televiziune RU TV. După vânzarea a cinci automobile de lux, Renato Usatîi a mai încasat încă 27,3 milioane de ruble, echivalentul a circa șase milioane de lei. Candidatul a mai trecut în declarație 18 loturi de pământ, a căror valoare a fost indicată în ruble ruseşti. Renato Usatîi a mai raportat șase case şi un garaj, precum și alte trei construcții. Toate aceste bunuri imobile s-ar afla în Federaţia Rusă. Usatîi a trecut în declaraţie şi trei ceasuri Breguet, două cumpărate în 2012, cu 70.000 de euro, respectiv 30.000 de euro, iar al treilea, în valoare de 150.000 de euro, i-a fost dăruit. Candidatul a reportat și un automobil de model Rolls Royce, cumpărat în 2019 cu 7,2 milioane de lei. Renato Usatîi a mai indicat că deţine o cotă-parte de 100% la organizația Fundația Renato Usatîi. 

Andrei Năstase

Liderul Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, va ocupa poziția a doua în buletinul de vot. Are studii de jurist, a fost procuror până în 2000, apoi director adjunct la AIR Moldova. În 2002 a devenit avocat, meserie pe care a practicat-o până la implicarea în politică. Năstase a fost unul dintre avocații oamenilor de afaceri Viorel și Victor Țopa, condamnați la închisoare în Republica Moldova, dar care s-au refugiat în Germania unde dezvoltă afaceri prospere. 

Andrei Năstase s-a lansat, oficial, în politică pe 13 decembrie 2015, când a fost ales președinte al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Anterior el a fost liderul Platformei Civice Demnitate și Adevăr, constituită în februarie 2013. În 2013 - 2018 Platforma Civică Demnitate și Adevăr, apoi formațiunea politică cu aceeași denumire au desfășurat cele mai ample proteste stradale antiguvernamentale din ultimii zece ani.

La alegerile prezidențiale din 2016, Andrei Năstase s-a înscris în cursa electorală, dar s-a retras în favoarea Maiei Sandu.

În iunie 2018, Năstase a fost ales primar al Capitalei la alegerile locale noi. Mandatul acestuia însă nu a fost validat pe motiv că ar fi făcut campanie electorală pe rețelele de socializare în „ziua tăcerii”. Decizia Judecătoriei Chișinău de invalidare a scrutinului electoral a fost criticată dur de experți locali, ambasadori și reprezentanți ai unor foruri internaționale. Decizia a rămas în vigoare şi după ce a fost contestată în instanțele superioare. La mai mult de un an, în preajma alegerilor locale, Andrei Năstase a fost repus în drepturi, instanța constatând că el nu a încălcat legislația electorală. Năstase însă nu am mai putut să preia funcția de premar al Capitalei. În scutinul pentru funcția de primar al Capitalei și la alegerile locale din toamna anului 2019 a pierdut în folosul socialistului Ion Ceban.

În urma alegerilor parlamentare din februarie 2019, Andrei Năstase a obținut mandatul de deputat, candidând în circumscripția electorală nr.33, Chișinău, și pe lista Blocului ACUM. A renunțat la mandatul de deputat și a acceptat să facă parte din componența Guvernului. Astfel, după retragerea PDM de la guvernare, în iunie 2019, Andrei Năstase a deținut funcția de viceprim-ministru și cea de ministru al Afacerilor Interne în Guvernul condus de Maia Sandu.

În prezent, Năstase este consilier în Consiliul Municipal Chișinău.

Conexiunea cu Air Moldova

RISE Moldova a scris într-un articol din 2016, că Procuratura Generală a confirmat într-un răspuns dat jurnaliștilor că „în arhivă au fost identificate unele acte întocmite de către ajutorul procurorului de transport Andrei Năstase, privind controalele efectuate asupra mai multor aspecte ale activității întreprinderilor din domeniul aviației civile, inclusiv la întreprinderea de stat AIR Moldova”. „Deși, ca urmare a controalelor, au fost stabilite un șir de derogări în activitatea Air Moldova (aflată în subordinea Administrației de Stat a Aviației Civile (ASAC), condusă la acea dată de Victor Țopa – n.r.), nu au fost întreprinse actele de reacționare de procuror pe măsura încălcărilor depistate”, nota RISE Moldova, cu referire la răspunsul PG. Ulterior Andrei Năstase a activat în cadrul AIR Moldova în calitate de vice-director. „Am acceptat oferta Air Moldova pentru că era de perspectivă, cu investiții străine foarte mari. Este pură speculație că plecarea mea este legată de controalele la Air Moldova sau la ASAC și dosare inițiate contra lui Victor Țopa. Eu nu am emis nicio ordonanță pe numele lui Țopa și nu am fost implicat în dosarele intentate de procuratură contra lui. De fapt abia în 2002, regimul comunist a pornit mai multe dosare contra lui Victor Țopa”, declara Andrei Năstase, pentru sursa citată.

Averea și veniturile

Andrei Năstase locuiește într-o casă la sol din orașul Codru, municipiul Chișinău, care a fost dată în exploatare în 2014. Potrivit datelor cadastrale, imobilul valorează 2,23 milioane de lei și are o suprafață de 156 metri pătrați. Casa este însă înregistrată pe numele mamei politicianului, Anna, care locuiește în satul ei de baștină, Mândrești, Telenești. Într-o explicație oferită pentru portalul Moldova Curată, Andrei Năstase a adus următoarele argumente: „Când am început să-mi construiesc casa, era o perioadă foarte tulbure, când m-am luat la luptă cu acest regim care, pe de o parte, își zicea pro-european, iar pe de altă parte, jefuia oamenii, îi deposeda de afaceri. Atunci am zis că, dacă ies în spațiul public și mă bat cu ei, atunci trebuie să mă protejez. N-am făcut nimic altceva decât să mă protejez și mi-am protejat ceea ce aveam mai scump – casa familiei mele”.

Pe lângă casa de la Codru, în care locuiește, Năstase este și proprietarul casei părintești de la Mândrești, care i-a fost lăsată drept moștenire cu toate anexele. La fel, familia lui Năstase a primit drept moștenire 2/3 din casa părinților soției sale, din Bubuieci, municipiul Chișinău. Alături, pe aceeași stradă, soții Năstase mai dețin două terenuri pentru construcții: unul de 25 de ari, cumpărat în 2010 de la mama soției politicianului, și altul cu suprafața de 14 ari.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, depusă de Andrei Năstase la CEC, politicianul a indicat venituri, în 2019, de 50,3 mii de lei din salariul de deputat, cu 78,3 mii de lei a fost remunerat pentru funcția de ministru de Interne, iar 3.250 de lei le-au constituit îndemnizațiile de consilier. Soția sa, angajată la o companie germană, a avut venituri salariale, pe parcursul ultimilor doi ani, de 157.126 de euro. Alți peste 14 mii de euro le-au constituit îndemnizațiile oferite de statul german pentru întreținerea copiilor. Andrei Năstase mai declară nouă terenuri, o casă de locuit în orașul Codru, un apartament și mai multe bunuri imobile primite drept moștenire în satul Mândrești, raionul Telenești. Acesta declară un singur automobil, un Nissan Maxima, fabricat în 2004 și cumpărat în 2005, și un automobil de model Volvo XC90, produs în 2018, pe care l-a procurat în 2019 cu 41.750 de euro.

Fiind ministru de Interne, Năstase a depus mai multe denunțuri la Procuratura Generală, în baza cărora au fost pornite dosare penale pentru corupție împotriva fostului lider PD, Vlad Plahotniuc, și a altor demnitari, între care și dosarul finanțării ilegale a Partidului Socialiștilor.

Tudor Deliu

Reprezentantul Partidului Liberal Democrat, deputatul Tudor Deliu, va ocupa poziția a treia în buletinul de vot.

Deliu a fost profesor, primar al satului Răzeni, după care lector la Academia de Administrare Publică, înainte să acceadă în Parlamentul Republicii Moldova. Pentru perioade scurte a făcut parte din Partidul Reformei și din Partidul „Pentru Neam și Țară”, apoi a aderat la PLDM. Tudor Deliu a fost deputat timp de două mandate consecutive, până la începutul anului 2019, când PLDM nu a mai participat la alegerile parlamentare. Din 2018 până în august 2020, a fost președinte al formațiunii, fiind succedat de Vlad Filat.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, depusă de Tudor Deliu la CEC, politicianul a indicat venituri, în 2018, de 234 de mii de lei din salariul de deputat, iar în 2019, de 135 de mii de lei din salariul de președinte al PLDM. Cu 28 de mii a fost remunerat pentru activitatea didactică la Academia de Administrare Publică, 230 de mii de lei reprezintă pensia candidatului, iar 20 de mii de lei le-au constituit indemnizațiile. Soția sa, angajată la Colegiul de Ecologie, a avut venituri salariale, pe parcursul ultimilor doi ani, de 335 de mii de lei. Tudor Deliu mai declară două apartamente și un garaj pe care îl are în uz. Acesta a trecut pe hârtie un singur automobil, de model Toyota Avensis, fabricat în 2004 și cumpărat în 2012, cu 5.000 de euro.

Igor Dodon

Actualul președinte, Igor Dodon, va ocupa poziția a patra în buletinul de vot.

Cariera politică

Angajat în câmpul muncii din 1997, Igor Dodon a schimbat timp de opt ani, până când a ajuns în Guvern, mai multe funcții în cadrul Băncii de Valori a Moldovei și a Comisiei Naționale de Valori Mobiliare. Din 2005, Dodon a intrat în politica mare, fiind numit mai întâi viceministru al Economiei, iar peste un an se mută în fotoliul de ministru al Economiei și Comerțului. Păstrează funcția până în 2009, când schimbă legitimația de membru al Cabinetului de miniștri pe cea de deputat al fracțiunii comuniștilor, partid care l-a promovat în toți acești ani. Doi ani mai târziu, după eșecul suportat în cadrul alegerilor locale pentru funcția de primar al Capitalei, politicianul începe să se distanțeze de comuniști. În noiembrie 2011, Igor Dodon părăsește fracțiunea comuniștilor din Parlament, împreună cu Veronica Abramciuc și Zinaida Greceanîi, formând „Fracțiunea deputaților neafiliați”. Ulterior, Dodon a aderat la Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Dodon accede în Parlament pe listele PSRM. Doi ani mai târziu iese învingător în cadrul alegerilor prezidențiale.

Donații electorale mai mari decât veniturile pentru trei ani

Din 2010 și până în 2015, politicianul a donat în cele patru campanii electorale pentru parlamentare și alegeri locale 464.000 de lei. Pentru parlamentarele din 2010, Igor Dodon a contribuit cu 150.000 de lei, ceea ce reprezintă tot venitul familiei sale pentru anul 2009 (154.000 de lei), pentru localele din 2011 – cu 200.000 de lei, ceea ce reprezintă cu 48.000 de lei mai mult decât tot venitul familiei pentru anul 2010 (152.000 de lei), la parlamentarele din 2014 a donat 89.300 de lei, iar pentru localele din 2015 a oferit 25.000 de lei.

Fabrica de conserve, „conectată” la Dodon 

Deși nu a indicat niciodată în declarația sa de avere că ar avea vreo afacere, presa a scris anterior că Igor Dodon ar deține, prin intermediari, un pachet de acțiuni la Fabrica de conserve din Călărași, raionul de baștină al politicianului. Potrivit Capital Market, publi­ca­ţia Comi­siei Naţio­nale a Pieţei Finan­ci­are (CNPF), soci­a­lis­tul, ar deţine nu mai puţin de 37% din acţiu­nile fabri­cii prin inter­me­diul Ali­nei Boţoc, o persoană de încredere a lui Igor Dodon, dar şi prin inter­me­diul fir­mei Hun­ter Elit Club, despre care presa a scris că ar fi controlată de Ghen­a­die Merineanu, fratele soției lui Dodon, pre­cum şi pache­tul majo­ri­tar de acţiuni la Fabrica de vinuri din Oni­ş­cani, Călă­raşi, deţi­nută de SA Proura-Vin, prin ace­leaşi per­soane.

Astăzi, în acte, Hunter Elit Club aparține lui Veaceslav Anghel, membru al PSRM, tot el, potrivit unei investigații realizată de Ziarului de Gardă în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice, fondator inițial al SRL Con­sac­ces, spe­cia­li­zată în con­stru­cţii, dar şi SRL Exclu­siv Media, care deţine zia­rul de limbă rusă „Argu­mentî i Faktî”. La acest ziar lucrează Galina, soţia lui Igor Dodon, dar şi Lud­mila, soţia lui Cor­ne­liu Fur­culiţă, deputat socialist și unul dintre cei mai importanți sponsori ai partidului. În prezent, Furculiță este asociat unic al Exclusiv Media. Dodon recunoaște că îi știe pe Boțoc, Vlădicescu și Merineanu, dar neagă că ar avea vreo legătură cu Fabrica de conserve din Călărași.

„Mafia cărnii” și însușirea ilicită de bani

Tot Igor Dodon a fost acuzat în presă că, în perioada în care era ministru al Economiei, ar fi instituit monopol la importul de carne, prin aprobarea Regulamentului „Cu privire la eliberarea autorizaţiilor pentru importul unor produse”, în baza căruia o comisie specială condusă pe atunci de socialist elibera autorizațiile pentru importul produselor de carne. Astfel a apărut „Mafia cărnii”, deoarece autorizaţiile erau eliberate doar unor afacerişti, la decizia lui Dodon. Printre oamenii de afaceri acuzați de directorul CCCEC Viorel Chetraru că ar fi făcut parte din această „Mafie a cărnii” se regăsea și Serghei Iaralov, omul de încredere al lui Vlad Plahotniuc. CCCEC a investigat în 2009 această schemă monopolistă de import a cărnii, dar investigațiile s-au finalizat doar cu amendarea câtorva companii implicate.

În aprilie 2009, a izbucnit un nou scandal cu implicarea lui Igor Dodon, după ce Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC) a efectuat o revizie pentru anii 2007-2008 în cadrul Institutului de Economie, Finanțe și Statistică a Academiei de Științe. Potrivit raportului, din 2006, bugetul statului ar fi fost secătuit cu cel puțin 3,5 milioane de lei prin intermediul acestui institut. Deși n-a prestat nicio zi activitate științifică la institut, Dodon a beneficiat de un salariu de 6.000-7.000 de lei pe lună, plus suplimente consistente. Institutul era condus de actuala șefă a Consiliului Concurenței, Viorica Cărare. Urmare a acestui control, Procuratura Generală ar fi pornit un dosar penal care însă, potrivit ziarului „Timpul”, s-a rătăcit peste trei luni prin sertarele instituției. Singura reușită este că Igor Dodon, împreună cu alți cinci angajați fictivi ai institutului au returnat salariile. Dodon a restituit statului 72.657 lei, recunoscându-și astfel vina pentru însușire ilicită de bani.

Intermediarul de la importul energiei

De numele lui Igor Dodon este legată și o schemă mai veche de import a energiei electrice din Ucraina, despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a scris încă în 2008. În baza unui contract negociat de ministrul de atunci al Economiei, Igor Dodon, începând cu anul 2008, Republica Moldova a început să procure energie electrică din Ucraina prin intermediul unei companii intermediare maghiare, Energo-Partner. Dacă iniţial, conform unor clauze ale acordului moldo-ucrainean semnat de Igor Dodon, SA Energocom cumpăra circa 70 la sută din energia importată din Ucraina prin intermediul Ukrinterenergo, iar celelalte 30 la sută – prin firma maghiară, din iulie 2008 lucrurile s-au inversat. Preţul energiei livrate de Ukrinterenergo era, potrivit jurnaliștilor, cu 20-25 la sută mai mic decât cel al energiei livrate de Energo-Partner. Modificarea schemei de import a condus atunci la creşterea semnificativă a tarifelor interne la energie electrică, care au fost majorate, la 30 iulie, în medie cu 17 la sută. Contractul prin care Energo-Partner, controlată de un milionar ucrainean de origine slovacă, a devenit furnizor principal de energie electrică în Republica Moldova a fost semnat pe 20 mai 2008 de Alexandru Gusev, directorul general al Energocom, în prezenţa ministrului Dodon.

„Lista Neagră”

În 2009, Igor Dodon a figurat și în „lista neagră” întocmită de jurnaliștii de investigație în cadrul proiectului „Parlamentul curat”. Astfel, candidatul la funcția de deputat, din partea Partidului Comuniștilor era acuzat că ar fi utilizat poziţia de serviciu în interes de partid prin exercitarea presiunilor asupra membrilor Asociaţiei Producătorilor de Mărfuri din Republica Moldova, pe care i-a convocat la o şedinţă în incinta Guvernului, pentru a obţine demiterea preşedintelui acesteia. În altă ordine de idei, potrivit Curţii de Conturi, în baza ordinului ministrului Dodon din 30 mai 2007, patru angajaţi din aparatul central al ministerului ar fi primit sporuri excesive la salarii. Cei care au realizat lista candidaţilor care nu corespundeau criteriilor de integritate au mai notat faptul că, pe parcursul anilor 2007 şi 2008, Igor Dodon a deţinut alte funcţii remunerate, cum ar fi cea de preşedinte al Consiliului de Administrare al Moldtelecom, ceea ce contravine Legii cu privire la Guvern. Aceasta interzice miniştrilor deţinerea altor funcţii remunerate. Mai mult, în perioada în care a fost ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul Greceanâi, Igor Dodon a susţinut şi a contrasemnat unele hotărâri ale Executivului, secretizate ilegal, cu privire la alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă.

Banii din Bahamas

Multe dubii provoacă modul de finanțare Partidului Socialiștilor, condus de Igor Dodon până ca acesta să ajungă în fotoliul de președinte. Rise Moldova a publicat în 2016 o investigație potrivit căreia Partidul Socialiștilor ar fi beneficiat de sponsorizări de milioane de lei, proveniți dintr-o afacere secretă cu o companie off-shore din Bahamas, conectată la Federația Rusă. Compania ar fi făcut un transfer de peste 30 de milioane de lei, iar banii au intrat în Moldova cu câteva luni înainte de prezidențiale, prin intermediul Exclusiv Media, firmă deținută astăzi de deputatul Corneliu Furculiță și administrată de Petru Burduja, consilier municipal al PSRM în Chișinău. În baza unor contracte de împrumut, milioane de lei au ajuns din această companie la mai multe persoane apropiate partidului și sponsori ai acestuia.

Deși provine din Bahamas, contractul de împrumut semnat de off-shore și firma lui Furculiță a fost redactat în rusă și engleză, iar toate litigiile provocate de contract sunt reglementate de legislația materială și procesuală a Federației Ruse și urmează să fie examinate de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț din Moscova.

Exclusiv Media SRL,compania deputatului Corneliu Furculiță, prin care au trecut banii socialiștilor din Bahamas la sponsorii Partidului Socialiștilor, a acționat jurnaliștii în judecată și după mai bine de trei ani, RISE Moldova a câștigat procesul în instanța de fond. Magistrata Maria Țurcan a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată a SRL Exclusiv Media către RISE Moldova și Iurie Sanduța privind apărarea reputației profesionale, obligarea dezmințirii informației mincinoase și denigratoare, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Scandalul cu punga de la Plahotniuc

În luna mai curent, deputatul Iurie Reniță a făcut publică o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, din iunie 2019, în care se vede cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră. Iurie Reniță a declarat că va transmite secvența video procurorului general și că va iniția în Parlament procedura de demitere a lui Igor Dodon. În secvența video prezentată de Reniță, se vede cum Plahotniuc îi dă lui Dodon o pungă de culoare neagră în care se presupune că ar fi fost bani. Șeful statului îi spune să nu „umble cu culioacele” și să transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urmează să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i dea banii lui Costea (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca să-i transmită lui Cornel. Secvența video este o continuare a înregistrării video de la întâlnirea celor trei din iunie 2019, când Dodon a declarat că primește lunar bani din Federația Rusă pentru finanțarea PSRM.

Video: privesc.eu (înregistrarea poate fi urmărită de la minutul 11)

În luna iunie 2020, Procuratura Generală a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul înregistrărilor video în care fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, îi transmite președintelui Igor Dodon o pungă de culoare neagră în care se presupune că ar fi fost bani. Oamenii legii precizau că „în cadrul procesului penal nu a fost posibil de stabilit conținutul sacoșei, precum și subiectul ce a realizat înregistrarea, fapt determinant pentru urmărirea penală și înaintarea vreunei acuzații penale. În context, adevărul judiciar a fost stabilit reieșind din minimul de posibilități de administrare a probelor de care a dispus Procuratura, respectiv, soluția s-a bazat pe probele legal administrate, la moment, fiind epuizate posibilitățile de a administra alte probe”.

Acuzat de recunoașterea independenței regiunii transnistrene

La 28 iulie 2020, în timpul unei întâlniri la vila prezidențială de la Condrița, Igor Dodon l-a numit pe liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, „președinte al Transnistriei”. În timp ce mai mulți experți s-au arătat revoltați de această adresare este revoltătoare, Președinția a răspuns printr-un comunicat că a fost vorba despre un context protocolar. Mai mulți veterani ai războiului de la Nistru au protestat la poarta reșediței față de atitudinea cu care Igor Dodon l-a tratat pe liderului autoproclamatei republici nistrene. Liderul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, a depus o sesizare la Procuratura Generală, în care i-a cerut să investigheze gestul președintelui Igor Dodon. Năstase consideră acțiunea lui Igor Dodon drept o ilegalitate, care, „coroborată cu operațiunea „Bolișoi paket” și tentativa de federalizare a țării pe care le-a deconspirat încă în 2018, în 2019, constituie un act de trădare de țără și un grav atentat la statul Republica Moldova, care potrivit art.1 din Constituție este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil”. Sesizarea lui Năstase a fost respinsă de PG.

Escapadele exotice 

La începutul anului curent, jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au scris că în ultimii 15 ani, deși a lucrat numai la stat, Igor Dodon s-a odihnit cu prietenii și familia în zone exotice ca Maldive, Seychelles, sau Dubai. Acesta ar fi cheltuit câteva zeci de mii de euro și pentru o vacanță în Grecia, oprindu-se într-o vilă de lux care aparține familiei procurorului general al Federației Ruse, Iurii Ceaika.

Distincții pentru persoane dubioase

În luna septembrie 2020 Igor Dodon l-a decorat cu ordinul Gloria Muncii pe controversatul om de afaceri, Mihail Aizin, alias Kitaeț, cunoscut în anii 90 ca lider al unui grup criminal organizat. Serviciul de presă al Președinției a anunțat că Dodon „nu cunoaște toate persoanele recomandate” pentru decorare și „se va informa în privința acestui caz separat”. Mihail Aizin și fratele său, Oleg Aizin, alias Mao, s-au aflat în anii 90 la evidența poliției drept conducători ai unui grup criminal organizat, cunoscut ca „gruparea evreiască”. Mihail Aizin a fost un apropiat al lui Valeri Rotari, alias Zelionîi, un lider al lumii interlope a anilor 90, împușcat în 1999. Larisa Nefiodkina, văduva lui Rotari, a declarat într-un interviu în presă că Mihail Aizin era invitat la toate sărbătorile și evenimentele de familie. În 2004, când fostul președinte Vladimir Voronin a declarat război criminalității organizate, Mihail Aizin, pe atunci în vârstă de 39 de ani, a fost arestat. După ce a fost eliberat, acesta a plecat împreună cu fratele său în Germania și a investit banii în afaceri, inclusiv în Republica Moldova.

Averile cu „chilipir”

Angajat la stat, Dodon a deținut mulți ani la rând proprietăți modeste. Proprietari ai unui apartament micuț, cu două camere, situat în cartierul Poșta Veche, soții Dodon, părinți ai doi copii, au trăit ani la rând cu un venit mediu lunar de circa 13.000 de lei. Singurul lucru pe care și-l permitea Dodon era să schimbe mașinile și să facă donații generoase (mai mari decât venitul său pentru un an de zile –n.r.) partidelor din care făcea parte, în timpul campaniilor electorale. În 2013, Dodon reușește să își vândă micul apartament, estimat de-a lungul anilor la prețul de 180.000, apoi de 230.000 de lei, la un preț de trei ori mai mare (735.000 de lei), și imediat își cumpără o casă luxoasă, pe care o evaluează, împreună cu terenul aferent, la prețul de circa 2,5 milioane de lei. Experții imobiliari au apreciat însă valoarea locuinței la prețul de cel puțin patru milioane de lei. Potrivit datelor de la Cadastru, socialistul și-a vândut apartamentul colegului de partid, Corneliu Furculiță, care se numără printre principalii sponsori ai Partidului Socialiștilor, dar și fondator al Exclusiv Media.

În declarația de avere pentru 2018 - 2019, Igor Dodon a indicat venituri în mărime de 417 mii de lei din salariul de președinte. Soția sa, angajată la Exclusiv Media SRL, a încasat 784 de mii de lei în doi ani. Igor Dodon a raportat un teren intravilan de șase ari, în valoare de 452 de mii de lei și casa de 422,8 metri pătrați, amplasată pe acesta. Valoare casei de locuit este de 2,1 milioane de lei. De asemenea, Dodon are de întors până în 2028 un credit la bancă, în valoare de 1,4 milioane de lei.

Violeta Ivanov

Reprezentanta Partidului Șor, Violeta Ivanov, va ocupa poziția a cincea în buletinul de vot. Violeta Ivanov a fost viceministră, iar ulterior ministră a Ecologiei şi Resurselor Naturale în perioada guvernării comuniste. Ea se regăseşte pe lista neagră întocmită de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat în 2010. Potrivit ICPC, în anii 2008-2009, pe când era ministră a Ecologiei şi Resurselor Naturale, Violeta Ivanov a favorizat primăriile conduse de reprezentanţi ai comuniştilor la repartizarea banilor din Fondul Ecologic Naţional în detrimentul altor localităţi. 

A ajuns în Parlament în 2009 și, la început, a condus Comisia pentru mediu şi schimbări climatice. La sfârşitul anului 2015, Violeta Ivanov, împreună cu alţi 13 colegi de partid, a părăsit fracţiunea PCRM, din care făcea parte. Între 2015 și 2017 a fost deputată neafiliată, după care a aderat la PDM. În luna mai a anului curent, Ivanov a părăsit și fracțiunea PDM, iar ulterior „a fost adoptată” de Partidul Șor. 

Averea și veniturile

Veniturile declarate de Violeta Ivanov la CEC, pentru ultimii doi ani, se cifrează la 401 mii de lei și au fost obținute din activitatea de parlamentar. Soțul candidatei a completat bugetul familiei cu 435 de mii de lei. La bancă familia Ivanov păstrează în conturi 524 de mii de lei.

Singura proprietate declarată de reprezentanta partidului Șor este un apartament de 98 de metri pătrați, procurat în 2017 cu 445 de mii de lei. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice scoate la iveală că apartamentul este amplasat într-un bloc nou de pe strada Tudor Strișcă din sectorul Botanica al Capitalei, evaluat cadastral la nu mai puțin de 633 de mii de lei, în timp ce pe site-urile de publicitate, prețul pentru un metru pătrat în blocul respectiv pornește de la 600 de euro. În anchetă se mai arată că în 2017 Violeta Ivanov a vândut un apartament de 73 de metri pătrați, pe care îl deținea din 1995.

Presa a scris că pe durata mandatului de deputat, Ivanov a reușit să ridice și o casă cu două niveluri. Potrivit Ziarului de Gardă, una dintre fiicele deputatei, minoră la acel moment, este, în acte, proprietara terenului pe care soții Ivanov şi-au ridicat o casă de lux, dar şi stăpâna vechiului imobil de pe acel teren, demolat între timp. La distanța de doi ani, casa Violetei Ivanov era aproape finisată, cel puţin în exterior, au scris jurnaliştii de la ZdG.

Fiica Violetei Ivanov, Margareta, a ajuns în atenţia presei după ce a postat pe reţelele de socializare poze în care își afișează bijuteriile și gențile produse de marile case de modă. În una din poze apare un Jaguar în curtea unei case, însoțită de comentariul „Cadoul perfect. Bun venit micuța”.​ Fiica deputatei s-a „laudat” și cu accesorii scumpe cum ar fi ochelari de soare marca Dior, prețul cărora este de peste 300 de lire sterline, geantă de la Michael Kors, circa 300 de euro, farduri Dior - cca 40 de lire sterline. Prețurile sunt afișate pe site-urile oficiale ale producătorilor. După apariţia unor articole în mass-media despre luxul etalat de ea, Margareta Ivanov a restricţionat accesul al contul său de Instagram şi a şters o parte din poze. Solicitată de jurnalişti, deputata a menţionat la acel moment că aceste ştiri fac parte dintr-un scenariu de denigrare a sa.

CNI nu a depistat nereguli

Comisia Naţională pentru Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate, n.r.) a dispus iniţierea unui control, iar în final a decis să claseze cauza privind averea şi proprietăţile deputatei. „Ţinând, cont de explicaţiile persoanei supuse controlului şi de faptul că omisiunile admise în conţinutul declaraţiei nu s-au produs intenţionat, totodată fiind inexistentă situaţia de diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2015 şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă, se constată lipsa încălcării intenţionate a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2015 de către dna Violeta Ivanov, deputat în cadrul Parlamentului Republicii Moldova”, se arată în actul de constatare emis de CNI la 21 iulie 2016.

Maia Sandu

Lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, va concura pentru funcția de președinte al Republicii Moldova de pe poziția a cincea în buletinul de vot. 

Maia Sandu a făcut un masterat în administraţie publică, la Harvard Kennedy School of Government, în Statele Unite ale Americii. După absolvirea facultății, în 1994, s-a angajat în calitate de consultant și șef adjunct de direcție la Ministerul Economiei. Între 1998 şi 2005 a fost economist la Oficiul Băncii Mondiale de la Chişinău. În 2005, s-a întors la Ministerul Economiei, unde a ocupat funcția de șef al Direcţiei generale politici macroeconomice şi programe de dezvoltare, iar mai apoi, în perioada 2007-2009, a activat în calitate de consultant pe reforma administraţiei publice centrale. În 2010-2012 a fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale, la Washington. Din această funcție, a revenit în Moldova în iulie 2012, atunci când a fost propusă de premierul liberal-democrat Vlad Filat pentru a prelua mandatul de ministru al Educației.

Perioada în care Maia Sandu a fost ministră a Educației a fost marcată de un șir de reforme în acest domeniu, cum ar fi introducerea unor reguli mai dure la organizarea examenelor de bacalaureat. Cele mai mari critici le-au provocat instalarea camerelor de luat vederi și a detectoarelor de metale. O altă reformă importantă în domeniul învățământului a fost adoptarea unui nou Cod al Educației, care prevedea consolidarea autonomiei instituţiilor de învăţământ, alegerea directorilor şcolilor în bază de concurs, pentru cel mult două mandate cu durata de cinci ani fiecare etc.

Cariera politică

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Maia Sandu a candidat pe listele liberal-democraților la funcția de deputat. Actele oficiale depuse de PLDM la CEC indică faptul că Maia Sandu era atunci membru de partid. Ulterior însă, în mai 2015, ea a declarat că, oficial, nu a fost niciodată membru PLDM. În decembrie 2015, la câteva luni după ce a fost exclusă de la guvernare, pe pagina sa oficială de pe Facebook, Maia Sandu a anunțat lansarea Mișcării „În PAS cu Maia Sandu” pentru crearea unui nou partid politic.

În anul 2016, Maia Sandu a candidat la alegerile prezidențiale, dar a pierdut în fața lui Igor Dodon. La alegerile parlamentare din februarie 2019, Sandu a acces în Legislativ, însă a renunțat la mandatul de deputat în favoarea funcției de premier. În noiembrie 2019, la doar cinci luni de la învestirea Guvernului Sandu, Executivul a fost demis. Moțiunea de cenzură a fost înaintată de Partidul Socialiștilor și votată de către deputații socialiști și democrați. Se întâmpla după ce Maia Sandu și-a asumat răspunderea pentru promovarea unui proiect de lege privind modificarea Legii Procuraturii, care prevede o nouă procedură de numire a procurorului general. Deputații socialiști au acuzat Guvernul Sandu de faptul că ar încerca să controleze politic procuratura. Maia Sandu, la rândul său, a declarat că prin modificarea Legii Procuraturii, prin care candidaturile la funcția de procuror general vor fi propuse de către prim-ministru Consiliului Superior al Procurorilor, se înfăptuiește reforma justiției.

Maia Sandu și deciziile controversate ale Guvernului Leancă

Maia Sandu a făcut parte din guvernele care au votat pentru acordarea garanțiilor de stat celor trei bănci falimentare: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. În cazul primei garanții, în valoare de 9,5 miliarde de lei, lidera PAS nu a participat la ședința la care a fost luată această decizie, fiind degrevată din funcția de ministră pe perioada participării în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2014. Sandu a participat însă la a doua ședință, unde a fost luată decizia de acordare a creditului de urgență în valoare de 5 miliarde de lei, însă, conform stenogramei făcute publice de premierul Pavel Filip, ea a fost printre puținii care s-au opus adoptării hotărârii. Stenogramele dezvăluie că Maia Sandu și guvernatorul Băncii Naționale au avut discuții aprinse pe marginea proiectului de hotărâre. Ministra Educației întreba indignată de ce ar trebui cetățenii Republicii Moldova să plătească pentru iresponsabilitatea Băncii Naționale care nu a intervenit la timp. „Eu trebuie să votez pentru porcăria aceasta?”, întreba Maia Sandu, reproșându-i guvernatorului BNM că nu a informat periodic Guvernul despre situația din sistemul bancar, dar se adresează miniștrilor doar pentru a le cere să repare situația. Potrivit stenogramei, poziția lui Drăguțanu a fost susținută de ministrul Finanțelor, Anatol Arapu, și viceministrul Justiției, Nicolae Eșanu. Directorul CNA, Viorel Chetraru, a precizat că ceea ce se întâmpla în acel moment în sistemul bancar este o infracțiune. Totuși, Maia Sandu a votat atunci pentru acordarea împrumutului. Într-o dezbatere electorală organizată pe 7 octombrie 2016 de Centrul de Investigații Jurnalistice, politiciana a explicat că prin acest vot a încercat să salveze depozitele bancare ale oamenilor simpli. 

Averea Maiei Sandu

În declarația de avere pentru 2018-2019, depusă de Maia Sandu la CEC, politiciana a indicat venituri în mărime de 162 de mii de lei din salariul de deputată, dar și cel de pri-ministră. 500 de RON a obținut pentru susținerea unei conferințe în 2018, iar 930 de dolari constituie dobânda din depozitul bancar. Candidata mai declară un apartament de 74,5 metri pătrați, evaluat la 440 de mii de lei, precum și un automobil de marcă Toyota RAV4, în valoare de 170 de mii de lei. La bancă, Maia Sandu păstrează peste 24 de mii de dolari.

Octavian Țîcu

Octavian Țîcu va ocupa poziția a șaptea în buletinul de vot. Deputatul candidează la funcția de șef al statului din partea Partidului Unității Naționale (PUN).

Octavian Țîcu are 46 de ani și este originar din satul Costuleni, raionul Ungheni. Este absolvent al unei facultăţi de istorie și fost boxer profesionist. În anul 1996 a participat la Jocurile Olimpice. A făcut licența, masteratul și doctoratul la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România. Din 2003 a ocupa mai multe funcții în cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova, de la șef de catedră până la cea de director al Institutului de Istorie şi Ştiinţe Politice a instituției de învățământ. Din anul 2012 este membru al Comitetului Executiv în proiectul internațional Sharing History Cultural Dialogues, Proiect al Uniunii Europene și EUROCLIO (Asociația Profesorilor de Istorie din Europa). 

S-a implicat în politică în anul 2013, când a deținut, pentru o scurtă perioadă, funcția de ministru al Tineretului și Sportului în Guvernul Iurie Leancă, fiind propus de Partidul Liberal. Când a plecat din funcție, acuzând unii factori de decizie de la Minister că ar comite fraude, premierul de atunci Iurie Leancă a afirmat că i-a propus lui Ţîcu postul de consilier pe probleme de tineret şi sport, dar că acesta a refuzat. În pofida acestor declarații, în martie 2015, Octavian Țîcu s-a alăturat grupului de inițiativă de formare a Partidului Popular European din Moldova, motivându-și decizia prin faptul că PPEM este „un partid antisistemic, de protest” și că are susținerea UE și a factorilor de decizie de la Bruxelles. La alegerile locale generale din 14 iunie 2015 Octavian Țîcu a fost ales consilier raional în Ungheni din partea Blocului electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă”. El a renunțat la funcție la două luni de la obținerea mandatului. Pe 20 august 2015, în cadrul ședinței consiliului raional Ungheni, Octavian Țîcu a anunțat că părăsește Partidul Popular European și și-a depus și mandatul de consilier raional, arătându-se nemulțumit de felul cum s-a făcut coaliție la nivel raional.

În iunie 2018 Octavian Ţîcu s-a alăturat protestelor împotriva guvernului, organizate de partidele pro-europene de opoziție. După alegerile parlamentare din februarie 2019, a acces în Parlament, în fracțiunea Platforma DA a blocului ACUM. El este singurul deputat al blocului ACUM care nu a semnat acordul, din 8 iunie, dintre ACUM și PSRM. De asemenea, el nu a votat pentru alegerea Zinaidei Greceanîi în funcția de președintă a Parlamentului și a lui Ruslan Flocea la șefia Centrului Național Anticorupție. În septembrie 2019, Țîcu a părăsit fracțiunea Platforma DA, dar a rămas deputat independent. A participat la alegerile locale generale, ca reprezentant al Partidului Unității Naționale, însă nu a obținut un număr suficient de voturi pentru a trece de turul întâi. Din luna decembrie 2019 până în prezent, este președinte al PUN.

Averea și veniturile

În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, depusă la CEC, candidatul arată că în 2018-2019 a avut venituri din mai multe surse în valoare totală de 994 de mii de lei. Candidatul deține un apartament cu o suprafață de 128,3 metri pătrați, dobândit în anul 2015 și a cărui valoare ar fi de 739.530 de lei. La bunuri mobile, Octavian Țîcu indică faptul că deține o mașină Ford Focus produsă în 2017 și cumpărată în 2018 cu 214.555 de lei. Pe conturi curente deținea la momentul depunerii declarației 27 de mii de lei. Pe un alt cont curent, deschis în România, Octavian Țîcu deținea 9.700 de euro.

Dorin Chirtoacă

Reprezentantul Mișcării Politice „Unirea”, Dorin Chirtoacă, va ocupa poziția a opta în buletinul de vot.

Este președintele Partidului Liberal, formațiune cu care a câștigat consecutiv trei mandate de primar. Primul mandat l-a obținut la 17 iunie 2007 (la 29 de ani), acumulând 61,17 % din sufragii în confruntarea cu Veaceslav Iordan, candidatul comuniștilor. În 2009, în ambele scrutine parlamentare, a fost primul pe lista de candidaţi ai Partidului Liberal, însă nu a devenit deputat, alegând să rămână la Primărie. În 2011, l-a confruntat pe Igor Dodon și a mai obținut un mandat de primar al Capitalei. După alegerile locale generale din 2015, a obținut cel de-al treilea mandat de primar, confruntându-se cu Zinaida Greceanîi, candidată PSRM.

În septembrie 2016, un grup de consilieri din CMC au încercat să inițieze un referendum privind revocarea lui Dorin Chirtoacă. La mijlocul lunii septembrie 2016 tentativa a eșuat. Inițiativa a fost susținută de 32 de aleși locali, fiind necesare încă două voturi. La jumătate de an distanță, Curtea de Apel Chişinău a admis demersul PSRM privind înregistrarea grupului de inițiativă pentru organizarea și desfășurarea referendumului pentru demiterea lui Dorin Chirtoacă. Referendumul însă a eşuat. La urne s-au prezenatat 110.502 cetățeni, adică 17,53% din alegătorii înregistraţi în municipiu, din minimumul necesar de 33% din alegători.

La 16 februarie 2018, după ce, pe numele său au fost deschise două dosare penale, și după ce PL părăsise majoritatea parlamentară controlată de PDM, pentru a bloca rămânerea Silviei Radu în funcția de primar interimar, Dorin Chirtoacă a demisionat, generând alegeri locale noi. În februarie 2019, la alegerile parlamentare, a candidat la funcția de deputat în circumscripția nr. 32, arondată suburbiilor Capitalei, a obținut însă doar 11,39% din numărul total de voturi valabil exprimate.

Conflictele de interese

La 8 octombrie 2015, Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate, n.r.) a constatat că Dorin Chirtoacă a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese şi a favorizat SC Delta ACM - 93 SRL la licitaţia pentru restabilirea bulevardelor Ștefan cel Mare și Sfânt, Constantin Negruzzi și Vasile Alecsandri din Capitală, proiect ce valora 11,5 milioane de euro, bani împrumutați. Comisia a dedus că primarul ar fi avut un interes personal atunci când a desemnat învingătoare compania care anterior a câștigat concursul privind reabilitarea străzii Alecu Russo din Chișinău și pentru care municipalitatea a scos din hazna circa 75 de milioane de lei. Comisia a expediat actul de constatare Centrului Național Anticorupție cu propunerea de a-i aplica edilului o amendă contravenţională. Chirtoacă a rămas însă nesancţionat pe motiv că expirase termenul de prescripţie (de trei luni) prevăzut în Codul Contravenţional. Totuși, Chirtoacă a acționat în judecată CNI, cerând anularea deciziei de constatare a abaterii. Atât Judecătoria Râșcani, cât și Curtea de Apel Chișinău i-au dat dreptate liberalului, iar la 29 martie 2017, Curtea Supremă de Justiție a pus punct acestui dosar, decizia prin care CNI l-a găsit vinovat pe Dorin Chirtoacă de conflict de interese fiind anulată.

În 2015, Dorin Chirtoacă a mai fost, de cel puțin două ori în atenția CNI, care a investigat eventuale conflicte de interese în care acesta a fost implicat. În iulie 2015, CNI stabilea că Dorin Chirtoacă nu a indicat calitatea sa de membru în organele de conducere ale Partidului Liberal în declarația sa cu privire la interese personale pentru 2013. Chirtoacă s-a scuzat atunci, spunând că ar fi vorba de o „omisiune neintenționată”. CNI a remis, totuși, materialele Procuraturii Generale, cerând pedepsirea primarului. Cazul s-a consumat la Procuratură. În august 2015, Chirtoacă a ajuns din nou în vizorul CNI, pentru că ar fi încălcat regimul juridic al conflictului de interese la înstrăinarea unui imobil, cu statut de monument de arhitectură, în favoarea Partidului Liberal. La 27 iunie 2013, Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a emis o decizie prin care i-a acordat Partidului Liberal o clădire cu o suprafață totală de 299,8 metri pătrați în chirie, pe un termen de 10 ani, pentru o plată anuală de 109 mii de lei. Viceprimarul Nistor Grozavu a fost persoana din Primărie care a asigurat controlul îndeplinirii Deciziei. Grozavu și Mihai Ghimpu au semnat un contract de locațiune. Deși Nistor Grozavu era subalternul lui Chirtoacă, iar Mihai Ghimpu, unchiul primarului și liderul partidului din care acesta face parte, membrii CNI au ajuns la concluzia că „Dorin Chirtoacă nu a luat decizia de dare în chirie a sediului către PL și nu a participat la luarea acesteia sau la executarea Deciziei CMC, întrucât executarea ei a fost pusă în sarcina viceprimarului Nistor Grozavu. Prin urmare, Comisia conchide că, faptele relatate nu întrunesc elementele constitutive ale conflictului de interese”.

Afacerile fratelui și scandalul privind panourile publicitare din Chișinău

În 2015, în presă au apărut investigații vizând legătura dintre fratele lui Dorin Chirtoacă și compania de construcții Lucet-Comerț, care a câștigat, în Chișinău, licitații de milioane de lei (construcția pietonalei, locuri de parcare în mai multe cartiere din Chișinău, construcția blocurilor în cadrul proiectului „Prima Casă”). S-a vehiculat că firma ar fi câştigat contracte, deoarece ar fi fost controlată de fratele primarului. Directorul întreprinderii a negat însă aceste acuzații. În 2016, Ziarul de Gardă a scris că gheretele „Coffee Time” din Chișinău ar aparține fratelui lui Dorin Chirtoacă și ar fi fost amplasate în diferite locații prin „dispoziţii de excepţie” semnate de edil și anulate ulterior prin decizii judecătorești definitive. După cum argumenta Direcția juridică a Primăriei, deciziile au fost ignorate pe motiv că „CSJ a anulat dispoziția de amplasare a gheretelor, nu și autorizația” de funcționare a SRL-ului. Gheretele erau gestionate de firma Edera Trio cu sediul în apartamentul soacrei fratelui său. Dorin Chirtoacă a spus că familia sa are o activitate în domeniul apelor minerale din 1993 și nu are nicio legătură cu firmele care dețin gherete de comercializare a cafelei.

Tot în 2016 a izbucnit și scandalul mediatic vizând interesele „liberale” din spatele „războiului” panourilor publicitare din Chișinău. Erau afectate interesele tuturor agențiilor de publicitate din Chișinău cu excepția a trei dintre ele, iar jurnaliștii Ziarului Național au constatat că acestea ar fi fost administrate, prin interpuși, de un consilier municipal liberal și doi parteneri de afaceri ai liderului PL. Proprietarul agenției „Neorama” menționa atunci că „așa-zisul „război al panourilor” lansat de primarul Dorin Chirtoacă nu este decât un pretext pentru a înlătura concurenții companiilor apropiate Partidului Liberal și familiei primarului”.

Învinuit în două dosare penale

Dorin Chirtoacă a fost reținut în dosarul parcărilor cu plată la 25 mai 2017, fiind bănuit de trafic de influenţă. El i-ar fi dat indicaţii viceprimarului Capitalei, care era preşedinte al Comisiei de selectare a companiilor ce urmau să implementeze proiectul parcărilor în municipiul Chişinău, să semneze contractul cu firma EME PARKLEITSYSTEM GmbH fără avizul Consiliului Municipal Chişinău. CNA preciza că acest lucru s-a întâmplat chiar dacă prevederile Legii cu privire la parteneriatul public-privat stabilesc expres că, după desemnarea câştigătorului, se negociază clauzele contractuale şi, doar după aceasta, proiectul se transmite spre aprobare şi semnare Consiliului Municipal Chişinău.

Pe parcursul anchetei, au fost documentate mai multe întâlniri dintre gestionarul din umbră al companiei câştigătoare şi şeful Direcţiei transport public şi căi de comunicaţii a Primăriei - întâlniri în cadrul cărora a fost discutată schema de trucare a licitaţiei, participarea primarului general la urgentarea semnării contractului, dar şi un „bonus” pentru serviciile prestate. „În cadrul audierilor efectuate pe parcursul urmăririi penale, s-a stabilit că, în urma înţelegerii prealabile dintre omul de afaceri şi şeful Direcţiei transport public, ultimul având rolul de intermediar dintre businessman şi primar, responsabilul de la Primărie este sfătuit să înregistreze o companie off-shore în Cipru, care ulterior devine asociat al EME PARKLEITSYSTEM GmbH cu o cotă de 26 la sută. Potrivit mărturiilor oferite în cadrul anchetei, 26 la sută din veniturile companiei era acea mulţumire pentru semnarea contractului de parteneriat public-privat între compania EME PARKLEITSYSTEM GmbH şi Primăria Capitalei, dintre care 13 procente îi reveneau primarului şi alte 13 la sută şefului Direcţiei transport public şi căi de comunicaţie”, se mai arăta în comunicatul CNA. În continuare, după ce compania din Cipru devine asociat al EME PARKLEITSYSTEM GmbH, primarul ar fi dat indicaţii pentru deschiderea ofertelor şi iniţierea licitaţiei, iar compania numită devine câştigătoare.

La 26 mai 2017 Dorin Chirtoacă a fost plasat în arest la domiciliu, iar mandatul de arestare a fost prelungit în mai multe rânduri. La 21 iulie 2017, dosarul a fost trimis în judecată, iar la 28 iulie 2017, instanța a dispus suspendarea lui Dorin Chirtoacă din funcția de primar. Oamenii legii susţin că, primarul municipiului Chişinău a săvârşit corupere pasivă şi trafic de influenţă. Dosarul se află la etapa examinării în prima instanță.

În cel de-al doilea dosar penal, Dorin Chirtoacă este acuzat că ar fi prejudiciat bugetul municipal cu peste 66 de milioane de lei. În calitate de primar acesta a încheiat tranzacţii de împăcare cu persoanele care au prezentat acte executorii ale instanţelor judecătoreşti, prin care CMC era obligat să le asigure cu locuinţe. Adică le-a oferit bani. Asta în timp ce CMC era obligat să acorde persoanelor şi familiilor acestora spaţiu locativ cu drept de folosinţă, nu să le acorde mijloace financiare pentru procurarea spaţiului locativ în proprietate privată. Acest dosar se află abia la etapa urmăririi penale. În ambele cazuri, Chirtoacă se declară nevinovat și susține că dosarele au la bază motive politice.

Averea și veniturile

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, depusă de Dorin Chirtoacă la CEC, politicianul a indicat venituri în mărime de 351 de mii de lei, din salariul de primar, cel de consilier politic și de președinte al Partidului Liberal. Chirtoacă mai declară un teren intravilan, o casă de locuit cu acareturi și trei garaje, moștenite în 2014, precum și un apartament de 71,8 metri pătrați, cumpărat un an mai târziu. Acesta a trecut pe hârtie două automobile, un Opel cumpărat în 1993 și un BMW pe care îl are în posesie. La bancă Dorin Chirtoacă păstrează 307 mii de lei.

Materialul a fost realizat în cadrul Campaniei media „Creșterea gradului de conștientizare a corupției în domeniul achizițiilor publice”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul National Endowment for Democracy.