Averea înscrisă pe numele soţiei lipseşte din declaraţiile de proprietăţi şi venituri ale magistratului

Judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut, care locuieşte intr-o casă cu trei nivele în cartierul Poşta Veche, a intrat în conflict cu vecinii săi, după ce, la 3 septembrie 2012, a îngrădit un teren de 270 metri pătraţi, ultima bucată de spaţiu public care servea drept teren de joacă şi cale de acces pentru locuitorii din zonă. Primăria a vândut terenul soţiei magistratului, pe numele căreia sunt înregistrate toate imobilele de pe str. Cucorilor 18. În afacere mai este implicată şi Curtea de Apel Bălţi, care a obligat Primăria Chişinău să-i vândă terenul soţiei judecătorului. Viceprimarul Nistor Grozavu a semnat contractul de vânzare-cumpărare.

Casă de bugetar

Terenul cu o suprafaţă totală de 0,125 ha, de pe strada Cucorilor 18, unde este ridicată casa în care locuieşte judecătorul Sergiu Arnaut şi familia sa, a fost înregistrat în Registrul Cadastral şi a figurat până în anul 2006 ca proprietate a mamei judecătorului, Maria Arnăut. Aceasta a murit în august 2006, iar cu un an mai devreme, prin testament, toate construcţiile şi terenul de pe Cucorilor 18 au fost lăsate nu fiului său, magistratului, ci soţiei acestuia, Tatiana Arnăut. Astfel, soţia judecătorului deţine în prezent: terenul de 0, 125 ha, pe care sunt ridicate 4 construcţii – o casă de locuit cu trei nivele de 142,6 metri pătraţi, un imobil de 87,1 m.p care are destinaţie comercială şi de prestare a serviciilor şi două construcţii accesorii a câte 41,9 şi 39,2 m.p. În casa de la şosea, înregistrată în acte ca imobil pentru prestarea serviciilor, a funcţionat în ultimii ani un salon de frumuseţe, însă ulterior a fost închis. Conform unei evaluări făcute în 2007 de Întreprinderea de Stat ”Cadastru”, toate aceste proprietăţi valorau 1 558 455 lei, iar terenul alte 593 712 lei.

Mai vrem pământ!

„Împărăţia” de la Poşta Veche ar fi rămas neobservată, probabil, dacă, la cât teren şi imobile deţin, cei care locuiesc pe strada Cucorilor 18 nu ar fi obţinut recent de la Primărie încă o bucată de pământ din spaţiul public, care până acum servea drept teren de joacă şi pentru uscarea rufelor.

În 2008, imediat ce a obţinut certificat de moştenitor, Tatiana Arnăut a depus o cerere la Primăria Chişinău, cerând să i se atribuie ”teren suplimentar” la cel care se afla deja în proprietatea sa, spunând că are dreptul să cumpere acest teren, deoarece deţine certificat de moştenitor al terenului şi casei din preajmă.

Primăria Chişinău a mimat o afacere legală?

Iniţial, Direcţia Funciară a respins cererea, invocând legislaţia care prevede că ”asemenea terenuri pot fi atribuite exclusiv în

urma vânzării-cumpărării prin concurs sau licitaţie publică”. Niciun cuvânt despre faptul că terenul este singura porţiune pe care copiii din blocurile situate pe str. Iazului 1/1 şi 1/2 se pot juca şi nici despre faptul că terenul serveşte drept cale de acces, inclusiv pentru ambulanţe şi maşinile serviciului pompieri.

Straniu, dar până la concurs sau licitaţie nu s-a ajuns. Tatiana Arnăut a dat în judecată Primăria Chişinău şi Consiliul Municipal la... Curtea de Apel Bălţi. De ce la Bălţi şi nu la Chişinău? Putem deduce că s-a procedat astfel pentru a se evita un conflict de interese, întrucât soţul său este magistrat la Curtea de Apel Chişinău.

O judecătoare de la Bălţi a obligat Primăria Chişinău să vândă un teren

La 18 septembrie 2009 Curtea de Apel Bălţi (judecător  N. Matveeva) i-a satisfăcut cererea şi a obligat Primăria Chişinău să-i vândă terenul. Consiliul Municipal Chişinău a atacat hotărârea la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), iar aceasta a anulat decizia, considerând-o ilegală, şi a trimis cauza la rejudecare la Bălţi, doar că la un alt judecător. În şedinţa de la CSJ reprezentantul Consiliului Municipal a argumentat că o parte din terenul solicitat de Tatiana Arnăut reprezintă un drum public. Curtea Supremă, mai precis judecătorii Nicolae Clima, Iulia Sârcu şi Mihail Macar, au constatat că argumentele aduse în favoarea Tatianei Arnăut de judecătoarea de la Bălţi nu au fost temeinice şi că instanţa nu a verificat mai multe afirmaţii ale reclamantei, inclusiv cea potrivit căreia terenul nu este drum public.

Curtea Supremă de Justiţie s-a opus

A doua oară dosarul a ajuns pe mâna judecătoarei Curţii de Apel Bălţi, Natalia Chircu. În hotărârea emisă la 27 mai 2010 aceasta îi dă câştig de cauză Tatianei Arnăut, obligând din nou Primăria Chişinău să-i vândă terenul, spunând că acesta ”se află în imediata apropiere de proprietatea sa” şi, ”mai mult ca atât, este ieşirea din ograda sa proprie”. Deocamdată nu se ştie dacă de această dată Primăria/Consiliul Municipal au atacat decizia, se ştie însă că aceasta a intrat în vigoare la 2 august 2010, iar Primăria Chişinău a executat-o.

La 22 aprilie 2011 viceprimarul Nistor Grozavu a încheiat cu Tatiana Arnăut un contract, prin care a vândut terenul de 270 de metri pătraţi cu 64 417 lei. Preţul a fost stabilit nu de Primărie, ci de o companie privată de evaluare a bunurilor imobile.

Reiese că nu Primăria decide dacă vrea sau nu să vândă terenul municipal şi că orice persoană poate cumpăra pământ din proprietate publică în baza simplului fapt că locuieşte în zonă. În plus, argumentul din decizia judecătoarei de la Bălţi că terenul ”este ieşirea din ograda sa proprie” poate fi contestat. În curtea casei intră fără probleme câteva automobile prin poarta din faţă. În plus, şi fără acest teren, soţia magistratului avea ieşire (sau intrare) în curtea inferioară.

Un altă contradicţie găsim în contractul de vânzare-cumpărare. Aici scrie că terenul este vândut pentru ”exploatarea şi deservirea casei de locuit particulare”. Altceva însă scrie în Registrul bunurilor imobile al Întreprinderii de Stat ”Cadastru”. În document este indicat că modul de folosinţă al terenului este ”construcţie”.

Pe vecinii magistratului îi interesează acum mai puţin cum şi cui îşi vinde Primăria Chişinău teren. Oamenii sunt revoltaţi că au rămas fără acces spre policlinică, şcoală şi frizerie. Ei nu mai au, practic, pe unde trece. Dacă vine o ambulanţă sau o maşină a pompierilor ar trebui să se oprească la strada principala, pentru că altfel nu ar putea ieşi. În plus, oamenii spun că în blocurile alăturate locuiesc în jur de 60 de copii care nu mai au unde se juca.

Ca şi Nina Cernat, magistratul Arnăut în acte este curat

Judecând după declaraţiile de avere depuse în ultimii 3 ani, Sergiu Arnăut nu deţine niciun imobil şi nicio maşină. Asta chiar dacă în curtea casei, care este împrejmuită cu un zid, sunt văzute practic în fiecare zi 4 automobile. Abia în declaraţia privind averea acumulată în 2010 magistratul a indicat că a intrat în posesia unui garaj situat la Stăuceni, cu o suprafaţă de 46,5 m.p., care ar valora 38 766 lei. Salariul pe un an al lui Sergiu Arnăut a fost în 2010 de 74 860,98 lei, adică în jur de 6 mii de lei pe lună. Situaţia seamănă foarte mult cu cea a unui alt magistrat, Nina Cernat, de la Curtea Supremă de Justiţie, care, la fel, locuieşte într-un imobil de lux, dar în declaraţia de avere nu are trecută nicio proprietate. Din păcate, nu am reuşit să aflăm ce avere a acumulat Sergiu Arnăut în 2011, întrucât pagina Consiliului Superior al Magistraturii, unde ar trebui să se afle declaraţiile de venit ale judecătorilor pentru anul 2011, nu funcţionează. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a solicitat prin demers oficial de la Consiliul Superior al Magistraturii declaraţiile pe venit ale judecătorilor pentru anul 2011, dar nu am primit informaţia, ci ne-a fost indicată pagina web care nu funcţionează.

Şi biografia judecătorului rămâne o enigmă pentru presă. Pe pagina web a Curţii de Apel Chişinău, care, în mod normal, ar trebui să conţină CV-urile şi fotografiile tuturor judecătorilor, nu găsim nicio informaţie de acest fel. Singurul lucru pe care l-am aflat dintr-o listă cu contacte ale judecătorilor din baza de date a Centrului de Investigaţii Jurnalistice e că Sergiu Arnăut a fost numit judecător la 25 aprilie 1995, deci are o experienţă de magistrat de 17 ani.

Am încercat să discutăm cu magistratul, însă ne-a răspuns grefiera Olesea Ţurcanu: ”Dumnealui nu are niciun conflict cu vecinii. Am să-i transmit că aţi telefonat, dar după etica judecătorilor, judecătorii nu dau interviuri. Vă spun asta ca jurist, eu sunt jurist de profesie”.

Am telefonat-o şi pe soţia magistratului Tatiana Arnăut: ”Interesaţi-vă la Centrul Anticorupţie, la Comisariatul de Poliţie. Ei deja m-au controlat, actele sunt în regulă. Şi înainte de a scrie prostii, interesaţi-vă şi fiţi corecţi, ca să nu vă dau pe urmă în judecată. Vecinii spun multe. Am fost chemată deja în vreo 4 organe. La mine actele sunt în regulă, că dacă nu erau în regulă, nu ar fi fost îngrădit teritoriul. Luaţi seama cum scrieţi şi ce scrieţi. Să nu vă frigeţi ca alţii”.

Am încercat să asistăm la o şedinţă de judecată a magistratului Sergiu Arnăut. El a avut o ieşire nervoasă în momentul în care a aflat că suntem ziarişti şi că vrem să facem fotografii în sala nr. 10 a Curţii de Apel, unde magistratul urma să desfăşoare şedinţa de judecată. Ne-a cerut să părăsim sala, chiar dacă a văzut legitimaţia şi a recunoscut că şedinţa nu era una secretă, iar în acest caz prezenţa presei este permisă. Deşi nu a vrut să ne prezinte dovada din lege care ne-ar interzice să asistăm la o şedinţă de judecată care este publică, magistratul şi-a trimis grefiera să cheme poliţistul de gardă.     

Documente doveditoare     

Decizia Consiliul Muncipal Chișinău

Hotarârea Curții Supreme de Justiție

Extras cadastral

Hotarârea Curții de Apel Bălți

Declarația pe avere pentru anul 2008

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei! Fi-i activ şi pune corupţia la zid!”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în nici un fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.