.jpg "Când propaganda e demascată. Anatomia unei presiuni de tip SLAPP asupra presei")
O investigație jurnalistică în care am arătat cum un fost oficial, devenit om de afaceri și comentator politic, propagă narațiunile Kremlinului în spațiul public...
.jpg "Georgia și Moldova, între război și propagandă: acelaș manual rusesc")
Georgia, fostă republică sovietică din Caucaz, are multe în comun cu Republica Moldova: teritorii ocupate în urma războaielor cu armata rusă, persoane strămutate intern,...
.png "Viața de după blocare. Cum Sputnik Moldova rămâne activ în difuzarea propagandei Kremlinului")
La peste patru ani de la blocarea portalului Sputnik.md în Republica Moldova, „pentru incitare la ură și război” instituția media afiliată Kremlinului continuă să funcționeze...
.png "Cernoziomul moldovenesc, vândut la felie")
Aproximativ 15 la sută din terenurile arabile ale cetățenilor moldoveni nu le mai aparțin. Bucată cu bucată, acestea sunt cumpărate de cetățeni străini care, în lipsa unor pârghii legale, își asumă riscul să investească în agricultura din Republica Moldova apelând la firme locale sau persoane de încredere. În timp
.jpeg "REPORTAJ// Vigilență dublă în pandemie: și la frontieră de stat și acasă cu familia")
Victoria Sinighin-Starasciuc este una dintre polițistele de frontieră care verifică veridicitatea actelor de călătorie și autorizează trecerea frontierei de stat a persoanelor și a mijloacelor de transport la Punctul de trecere Sculeni. Activează de zece ani în sistem și educă împreună cu soțul Ion două fetițe. Familia a trecut
.jpg "Strigătul de ajutor al părinților elevilor cu deficiențe de auz în pandemia de COVID-19: „Copiii noștri au dreptul să învețe”")
Incluziunea socială și dezinstituționalizarea elevilor cu nevoi speciale presupune ca toți școlarii să locuiască și să studieze într-un mediu comun, unde să le fie respectate drepturile. În acest sens, au fost închise școlile speciale de nivel regional. Copiii care studiau în aceste instituții rezidențiale învață acum în școlile generale
.jpg "Reportaj multimedia // Persoanele cu deficiențe de auz, lipsite de informare în pandemie")
Informarea în pandemie a fost și este încă mai degrabă o îndeletnicire sisifică pentru persoanele cu deficiențe de auz și de vorbire. Mai ales că statul nu asigură pe deplin informarea tuturor cetățenilor, astfel sunt lezate drepturile a cel puțin 5.000 de persoane, conform datelor Asociației Surzilor. Într-o asemenea situație
.jpg "DOCTORII DIN LINIA ÎNTÂI: Cine le apără drepturile")
Cadrele din sistemul sanitar au fost printre primele din plin lovite de pandemia de coronavirus. Surmenați din cauza volumului mare de lucru, mereu nevoiți să muncească pentru doi, trei și mai mulți colegi care fie s-au îmbolnăvit, fie au plecat definitiv din sistem, mereu expuși la contaminare, din cauza nesiguranței la
.jpg "Republica Moldova: Sclavie în secolul XXI")
O sută de muncitori de la întreprinderea de stat „Protecţia solului şi îmbunătăţiri funciare” nu şi-au ridicat salariile de mai bine de un an, după ce au muncit în calitate de paznici, tractorişti sau buldozerişti. Conducerea instituţiei dă vina pe Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului că nu a
.jpg "VIDEO // „Made in Moldova”")
Pe rafturile marilor magazine din țările europene tot mai des poți găsi haine produse în Moldova. Mari producători de branduri, dar și investitori cu importante resurse financiare din Vest își îndreaptă în ultimii ani afacerile către Estul Europei, atrași de forța de muncă ieftină și salariul minim extrem de mic. Însă eticheta „Made
.jpg "O femeie se bate de 30 de ani cu sistemul, ca să îşi facă dreptate după un accident de muncă")
Avea 21 de ani când s-a produs tragedia care i-a marcat viaţa. Exact cu 31 de ani în urmă. Natalia Dîru muncea la fabrica de vin din satul Bozieni, raionul Hînceşti. O substanţă periculoasă i-a nimerit în ochi şi de atunci şi-a pierdut aproape de tot capacitatea de muncă.
.jpg "„Huliganismul”, bâta din mâna procurorilor sau cum să demonstrezi că nu ai fost „deosebit de obraznic”")
O lacună rămasă în legislație este folosită de oamenii legii drept bâtă împotriva persoanelor incomode, dar și ca instrument de presiune asupra bănuiților. Este vorba despre faptul că și articolul 287 din Codul Penal şi articolul 354 din Codul Contravenţional prevăd pedepse pentru huliganism, iar cazurile când se aplică
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.png)
.png)